@Shontelle - Suflet pierdut...
Posted: Wed Dec 15, 2010 6:53 pm
Buna seara tuturor...ma bucur ca exista un site unde sunt oameni care ma pot intelege si nu ma considera o ciudata sau nebuna....(sper)!
Povestea mea e cam asa...am hipoacuzie medie,dar nu am stiut pana la o anumita varsta...simt cum imi scade auzul parca ma simt bagata intr-o celula unde vorbesc cu mine insumi..ii ascult pe colegii de facultate,toti sunt prinsi intr-o discutie iar eu privesc desi sunt la o distanta foarte mica de ei..ma sfatuiesc singura ..ca nimeni nu stie ca eu sunt hipoacuzica...de aceea par o neindemanatica,nesigura pe mine...si chiar sunt nesigura pe mine,cum as putea fi altfel cand stiu ca poate ceilalti ma striga iar eu nu ii aud...cand imi suna telefonul si e pe vibratii si ceilalti aud iar eu care sunt langa el nu il aud...pt o carte,pt orice ma striga eu sunt absenta....si atunci cum as putea sa ma integrez in grupul meu?...simt distantarea lor fata de mine,desi eu incerc sa ii tin aproape...ma doare enorm ca sunt putini oameni pe lumea asta care ar intelege prin ce trec eu...sunt un suflet pierdut...pierd ttotul...oricum oamenii din ziua de azi sunt rai...rad cand eu ma intorc cu spatele....oare cu ce am gresit?aproape ca voi pierde totul...in club nu pot sa ascult muzica tare ca ma deranjeaza sunetul acela puternic tocmai pt k noi avem nervul acustic mult mai sensibil din cate am inteles...si am citit....imi pierd tineretea stand in casa inchisa in mine...sincer dupa parerea multora sunt frumoasa...am tot ce imi trebuie...numai ca am aceasta problema care ma chinuie de cativa ani...totusi..ma bucur ca sunt intreaga macar,ca ma pot mobiliza...dar tot ce am visat si mi-am dorit am pierdut ..aparatele auditive mi au creat numai probleme...am purtat intraauricular...ca nu vreau sa stie ceilalti problema mea dupa cum am spus, incredere in oameni eu nu mai am...fiindca sunt invidiosi...rai...m-ar sicana poate...nu m-ar mai baga in seama...de ce?pt ca nu sunt ca ei..iar facultatea mea inseamna competitie...am pierdut atatea...
ma intreb cu ce am gresit?
am scris in graba acest mesaj ..am uitat totusi sa mentionez ca am 20 de ani...as vrea sa scrieti si voi povestile voastre!multumesc..
Povestea mea e cam asa...am hipoacuzie medie,dar nu am stiut pana la o anumita varsta...simt cum imi scade auzul parca ma simt bagata intr-o celula unde vorbesc cu mine insumi..ii ascult pe colegii de facultate,toti sunt prinsi intr-o discutie iar eu privesc desi sunt la o distanta foarte mica de ei..ma sfatuiesc singura ..ca nimeni nu stie ca eu sunt hipoacuzica...de aceea par o neindemanatica,nesigura pe mine...si chiar sunt nesigura pe mine,cum as putea fi altfel cand stiu ca poate ceilalti ma striga iar eu nu ii aud...cand imi suna telefonul si e pe vibratii si ceilalti aud iar eu care sunt langa el nu il aud...pt o carte,pt orice ma striga eu sunt absenta....si atunci cum as putea sa ma integrez in grupul meu?...simt distantarea lor fata de mine,desi eu incerc sa ii tin aproape...ma doare enorm ca sunt putini oameni pe lumea asta care ar intelege prin ce trec eu...sunt un suflet pierdut...pierd ttotul...oricum oamenii din ziua de azi sunt rai...rad cand eu ma intorc cu spatele....oare cu ce am gresit?aproape ca voi pierde totul...in club nu pot sa ascult muzica tare ca ma deranjeaza sunetul acela puternic tocmai pt k noi avem nervul acustic mult mai sensibil din cate am inteles...si am citit....imi pierd tineretea stand in casa inchisa in mine...sincer dupa parerea multora sunt frumoasa...am tot ce imi trebuie...numai ca am aceasta problema care ma chinuie de cativa ani...totusi..ma bucur ca sunt intreaga macar,ca ma pot mobiliza...dar tot ce am visat si mi-am dorit am pierdut ..aparatele auditive mi au creat numai probleme...am purtat intraauricular...ca nu vreau sa stie ceilalti problema mea dupa cum am spus, incredere in oameni eu nu mai am...fiindca sunt invidiosi...rai...m-ar sicana poate...nu m-ar mai baga in seama...de ce?pt ca nu sunt ca ei..iar facultatea mea inseamna competitie...am pierdut atatea...
am scris in graba acest mesaj ..am uitat totusi sa mentionez ca am 20 de ani...as vrea sa scrieti si voi povestile voastre!multumesc..