„Speranța noastră este ca acest lucru să deschidă o cale ușoară pentru persoanele care folosesc limbajul semnelor pentru a comunica direct, fără a avea nevoie de altcineva pentru a le traduce„, a spus Jun Chen, profesor asistent de bioinginerie la UCLA Samueli School of Engineering și investigatorul principal al cercetării. „În plus, sperăm că poate ajuta mai mulți oameni să învețe singuri limbajul semnelor.”

Sistemul include o pereche de mănuși cu senzori subțiri, întinși, care rulează lungimea fiecăruia dintre cele cinci degete. Acești senzori, realizați din fire conducătoare electrice, ridică mișcări ale mâinilor și poziționări ale degetelor care se referă la litere, numere, cuvinte și fraze individuale.

Apoi, dispozitivul transformă mișcările degetelor în semnale electrice, care sunt trimise la o placă de circuit de dimensiuni de monede purtate pe încheietura mâinii. Placa transmite aceste semnale fără fir către un smartphone care le traduce în cuvinte rostite la un procent de aproximativ un cuvânt pe secundă.

Cercetătorii au adăugat, de asemenea, senzori adezivi pe fețele testerilor – între sprâncene și pe o parte a gurii – pentru a surprinde expresii faciale care fac parte din limbajul semnelor americane.

Sistemele purtabile anterior, care ofereau traducere din limbajul semnelor americane, erau limitate de proiectele voluminoase și grele ale dispozitivului sau erau incomode de purtat, a spus Chen.

Dispozitivul dezvoltat de echipa UCLA este format din polimeri ușori și ieftini, dar de lungă durată, extensibili. Senzorii electronici sunt, de asemenea, foarte flexibili și ieftini.

În testarea dispozitivului, cercetătorii au lucrat cu patru persoane care sunt surde și folosesc limba de semn americană. Purtătorii au repetat fiecare gest de mână de 15 ori. Un algoritm personalizat de învățare automată a transformat aceste gesturi în litere, numere și cuvinte pe care le reprezentau. Sistemul a recunoscut 660 de semne, inclusiv fiecare literă a alfabetului și numerele 0 până la 9.

În plus față de Chen, autorii studiului UCLA sunt co-autor principal Zhihao Zhao, Kyle Chen, Songlin Zhang, Yihao Zhou și Weili Deng. Toți sunt membri ai Grupului de cercetare în domeniul bioelectronicii purtabile de la UCLA. Celălalt autor corespondent este Jin Yang, de la Universitatea Chongqing din China.

UCLA a depus cerere de brevet privind tehnologia. Un model comercial bazat pe această tehnologie ar necesita un vocabular suplimentar și un timp de traducere și mai rapid, a spus Chen.

Articolul Mănuși speciale cu senzor pot traduce limbajul semnelor in vorbire apare prima dată în .

OMS spune că aplicația – denumită hearWho – se adresează în primul rând persoanelor care sunt la risc de a dezvolta probleme cu auzul sau care manifestă deja simptome ce sugerează existența unor probleme auditive în fază incipientă.

Cum funcționează aplicația?

Testul auditiv simulează condițiile din viața reală pentru a testa acuitatea auzului utilizatorilor. Acestora li se cere să asculte și apoi să tasteze cifrele pe care le aud pronunțate. Însă pe fundal se aud zgomote de intensitate variabilă, care bruiază, într-o măsură mai mare sau mai mică, ascultarea. La final, utilizatorii primesc un scor al auzului și o explicație privind calitatea auzului acestora.

De asemenea, aplicația stochează rezultatele testărilor anterioare, pentru ca utilizatorii să poata urmări evoluția auzului în timp. Aplicația permite chiar și programarea unor invitații la retestare periodică a auzului. Aplicația îți poate aminti să testezi auzul lunar sau la intervale mai lungi de timp.

Auzul la risc

Persoanele considerate la risc pentru dezvoltarea unor probleme cu auzul includ: persoanele care lucrează în medii zgomotoase sau care sunt expuse frecvent la zgomote de intensitate înaltă sau de durată prelungită, persoanele care iau un tratament care poate afecta auzul, persoanele peste 60 de ani. Desigur, fiind o aplicație gratuită, oricine o poate descărca și își poate testa auzul.

„Multe persoane care au auzul deja afectat nu sunt conștiente că au această problemă. Problemele auditive pot afecta viața socială, profesională, educația acestor persoane. Verificarea periodică a auzului garantează că problemele sunt identificate la timp și tratate până nu se acutizează”, a explicat dr. Etienne Krug, directorul departamentului pentru managementul bolilor netransmisibile din cadrul OMS.

Eforturi susținute pentru prevenirea pierderii auzului

Mai mult de 5% din populația planetei – adică aproximativ 466 de milioane de persoane – suferă în prezent de pierderea auzului. Printre aceștia se numără și 34 de milioane de copii, arată statisticile OMS. Pierderea sau afectarea auzului poate afecta atât individul (social, emoțional și funcțional), cât și sistemele de sănătate, prin creșterea unor costuri prevenibile, atrage atenția OMS.

Lansarea aplicației pentru testarea auzului vine în continuarea eforturilor făcute de OMS pentru a preveni și a depista rapid instalarea unor deficiențe de auz. Cu doar două săptămâni înainte, OMS a publicat un nou standard internațional pentru producătorii de dispozitive audio – inclusiv telefoane mobile, playere audio și căști – din dorința de a le face mai sigure pentru sănătatea auzului utilizatorilor.

Aplicația o puteți găsi pe App Store și Google Play.

Articolul OMS a lansat o aplicație mobilă pentru depistarea problemelor auditive apare prima dată în .

În plus, Lyft încearcă, de asemenea, să reducă bariera lingvistică dintre șoferi și pasageri. E vorba de textul automatizat pe care îl trimite, informând pasagerii că șoferii sunt surzi sau probleme de auz, cu un link către un tutorial despre cum să spui „Bună ziua” și „Mulțumesc” în limba semnelor americane. Compania nu a spus când aceste caracteristici vor fi disponibile exact, dar promite să le lanseze în curând.

Articolul Aplicația Lyft va lumina telefoanele pentru șoferii surzi apare prima dată în .