Surditate
Surditate
Prin surditate se intelege scaderea usoara sau grava, unilaterala sau bilaterala a acuitatii auditive mergand pana la cofoza – adica abolirea completa a auzului. Surditatile pot fi tranzitorii sau definitive, usoare, medii sau grave, unilaterale sau bilaterale, de transmisie (cauza este localizata la nivelul urechii externe sau medii) sau de perceptie (cauza este localizata la nivelul urechii interne si/sau la nivelul sistemului nervos periferic sau central).
Cauzele surditatilor sunt numeroase si pot fi impartite sumar in doua grupe:
- cauze directe – ce afecteaza in primul rand urechea
- cauze indirecte – ce afecteaza organe de vecinatate – nas, amigdale, sinusuri, etc – care la randul lor vor afecta urechea.
Practic, la cabinetul ORL, din experienta proprie, frecventa cea mai mare o au surditatile determinate de boli netratate sau tratate incomplet si /sau incorect ale nasului si sinusurilor (surditati de transmisie) si surditatile determinate de varsta, tratamente ototoxice, viroze si micro-traumatisme acustice cronice (surditati de perceptie).
Concret, cazul afectiunilor indirecte, este vorba despre afectiuni ale nasului si sinusurilor (rinite, rinosinuzite, polipoze nazale etc) care in evolutia lor – netratate sau tratate defectuos – duc la afectarea urechii sau urechilor, dand nastere la otite congestive acute care in evolutia lor merg catre otitele seroase -> otitele supurate -> otomastoidite. Acestea la randul lor, printre alte simptome ce alerteaza pacientul sau anturajul, prezinta ca simptom important si scaderea auzului si/sau zgomote anormale percepute de pacient (acufene). Prezentarea de urgenta la medicul specialist ORL este o necesitate.Tratamentul, cu intaietate, specific al bolii organului primar afectat este regula.
NU SE RECOMANDA PROTEZAREA AUDITIVA in situatia in care nu s-a tratat cauza si in situatia existentei unui timpan afectat!
Daca se face protezare in aceste conditii, boala se agraveaza iar urmarile pot fi dintre cele mai sumbre. Cauzele directe sunt reprezentate de traumatismele mecanice, acustice sau barice (presiune mare pe ureche), varsta, bolile virale, expunerea la zgomote mari timp indelungat, tratamente ototoxice (gentamicina, kanamicina, streptomicina etc ) . Atentie la copii si varstnici!!! Astfel putem vorbi, cu mare frecventa, si despre afectarea cu intaietate a urechii interne si/sau a segmentului auditiv al sistemului nervos (surditate de perceptie). In aceste situatii, se impune un control ORL si audiometric complex, care va indica cu precizie mare locul exact al deficientei si se va trece la tratamentul de specialitate . NU SE RECOMANDA PROTEZAREA pana nu se face tratamentul specific al cauzei si pana nu se stabilizeaza surditatea. In situatia existentei tiuiturilor in urechi (tinitus) este imperios necesara tratarea sa inaintea protezarii. In caz contrar, surditatea va evolua catre cofoza iar pacientul catre nevroza si handicap grav.
Ca o concluzie:
- Orice tulburare a auzului trebuie rapid si prompt diagnosticata, investigata audiometric, tratata specific si urmarita in evolutia sa de catre medicul specialist ORL.
- PROTEZAREA AUDITIVA abuziva si/sau incorecta sau IGNORAREA tulburarilor de auz vor creea multe probleme in viitor, caci surditatea este progresiva si de cele mai multe ori, cand pacientul o sesizeaza ea este deja medie sau grava .
- ATENTIE LA TRATAMENTELE adresate copiilor – multe dintre ele – folosite cu seninatate in prezent – sunt OTOTOXICE si vor determina surditatea peste ani – la varsta scolara sau la adolescenta.
- ATENTIE LA ZGOMOTE puternice si de lunga durata – la locul de munca, la discoteci, restaurante etc. – surditatea va apare dupa 5-7 ani si va fi progresiva, greu de stopat si tratat. Ca exemplu vezi Phill Collins, Joe Satriani, Bethoven, Wagner, etc.
- Medicul ORL-ist este cel care pune diagnosticul, trateaza si urmareste evolutia surditatilor, ajutat de un departament de AUDIOMETRIE competent si bine utilat.