Pentru mine, este o prioritate ca fiecare persoană cu dizabilități să poată avea acces, în mod real și fără obstacole de comunicare, la serviciile de urgență.

De aceea, vreau să vă aduc în atenție un instrument esențial. Vă invit să citiți informațiile de mai jos și, mai ales, să le distribuiți mai departe pentru a ajunge la toți cei care ar putea avea nevoie.

Un nou standard de siguranță: Aplicația Apel 112

Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) a lansat noua aplicație mobilă Apel 112, disponibilă pentru Android si iOS, o versiune care aduce funcționalități suplimentare vitale, concepute special pentru a sprijini persoanele cu deficiențe de auz și/sau vorbire.

Noua aplicație facilitează un acces mult mai bine adaptat la serviciile de urgență, permițând comunicarea prin:

Apel audio-video: O conexiune vizuală directă care depășește limitările unui apel vocal clasic.

Text în timp real: Posibilitatea de a conversa în scris cu operatorii 112, rapid și eficient.

Pictograme și mesaje predefinite: Soluții de comunicare instantanee pentru momentele de criză, când fiecare secundă contează.

Transmiterea de imagini și materiale video: O funcție crucială pentru a arăta exact gravitatea situației de la fața locului.

Interpretare în limba semnelor, disponibilă permanent

Poate una dintre cele mai importante inovații ale acestei aplicații Apel 112 este suportul dedicat în timpul apelurilor video. Pentru a sprijini comunicarea directă și clară cu operatorii 112, utilizatorii au la dispoziție, cu caracter permanent, un serviciu de interpretare în limba semnelor române (LSR). Această facilitate elimină confuziile și accelerează semnificativ timpul de reacție al echipajelor de intervenție (Poliție, Pompieri, Ambulanță).

Această aplicație reprezintă un pas uriaș către un mediu cu adevărat incluziv, unde siguranța este un drept pe deplin accesibil.

Informații complete despre funcționalitățile aplicației, pașii de instalare și modul de utilizare sunt disponibile pe site-ul oficial STS, aici: https://sts.ro/ro/servicii/despre-112/accesibilitate/apel112ng/

Nu uitați: o informație distribuită la timpul potrivit poate salva o viață! Trimiteți acest articol prietenilor și familiei pentru a ne asigura că vestea ajunge în întreaga comunitate.

Articolul Noua aplicație Apel 112 vine în sprijinul persoanelor cu deficiențe de auz apare prima dată în .

Pentru mulți, acest cuvânt poartă o greutate imensă, o umbră de care fug toată viața. Pentru Flavia, a fost cheia către libertatea mult dorită.

O viață trăită „pe ghicite”

Imaginează-ți cum e să îți petreci fiecare zi descifrând lumea prin cititul pe buze, prin intuiție și printr-o atenție epuizantă la detalii, doar pentru a ascunde faptul că nu auzi bine. Flavia s-a născut cu o pierdere de auz considerabilă, dar, ca mulți alții aflați în aceeași situație, a ales ani de zile masca „normalității” de teamă să nu fie judecată sau etichetată.

„Am realizat că pot fi iubită cu tot cu această parte din mine. Cu tot cu dizabilitate. Și viața a devenit atât de ușoară de când am început să recunosc lucrul acesta despre mine.” — Flavia Barbu

De ce ne este rușine să auzim mai bine?

Aici, la Auz.ro, întâlnim zilnic oameni care ezită. Oameni care preferă să se izoleze, să piardă firul conversației la petreceri sau să zâmbească stânjeniți când nu înțeleg o glumă, totul dintr-o teamă bizară de aparatul auditiv.

Dacă privim în jur, vedem oameni care poartă ochelari cu dioptrii zero doar pentru că „dau bine” sau sunt la modă. Și totuși, când vine vorba de auz, tehnologia care ne poate reda conexiunea cu cei dragi este adesea privită ca un semn de slăbiciune. De ce?

Curajul Flaviei de a ieși în față este exact „lovitura” de care acest stigmat are nevoie. Ea ne arată că aparatele auditive nu sunt un simbol al neputinței, ci un instrument de putere care îți oferă un auz aproape normal și, mai ales, liniște sufletească.

Beneficiile acceptării: Mai mult decât sunet

Tranziția de la a „supraviețui” conversațiilor la a te bucura de ele este transformatoare. Flavia povestește cum aparatele auditive i-au schimbat viața, dar schimbarea reală a început în interior:

• Eliberarea de stres: Nu mai trebuie să „ghicești” ce spun ceilalți.

• Conexiune reală: Poți fi prezent 100% în relațiile cu cei dragi.

• Asumarea identității: Când nu mai ai nimic de ascuns, pui o mare piatră de pe inimă.

Îți mulțumim, Flavia, pentru că ne-ai reamintit că suntem mai mult decât simțurile noastre și că o dizabilitate asumată devine, de fapt, o dovadă de integritate.

@flavia.barbu

Tu ce crezi?

Povestea Flaviei este povestea multora dintre noi, cei care căutăm pe internet cazuri similare doar pentru a ști că nu suntem singuri.

Tu ai făcut pasul spre aparate auditive? Cum a fost pentru tine acea primă zi în care ai auzit lumea clar? Scrie-ne în comentarii experiența ta sau trimite-ne povestea ta pe adresa de contact dacă vrei să îi inspiri și pe alții.

Haideți să facem din purtarea aparatului auditiv un gest de iubire de sine, nu unul de rușine!

Articolul Sunt SURDĂ!” – Lecția de curaj a Flaviei Barbu și eliberarea prin acceptare apare prima dată în .

Pentru a clarifica situația, Auz.ro a contactat mai multe firme din domeniu și le-a cerut un răspuns explicit: oferă sau nu servicii pentru aparatele auditive care nu au fost cumpărate din rețeaua lor?

Pe baza răspunsurilor primite, concluzia este clară: există în România cabinete care acceptă să ajute și în aceste cazuri. Unele oferă servicii complete pentru anumite branduri, altele oferă reglaje, curățare, verificare sau reparații doar în anumite condiții tehnice.

Ce a vrut să afle Auz.ro

Inițiativa a pornit dintr-o realitate cunoscută de mulți utilizatori de aparate auditive: piața second-hand, donațiile și aparatele aduse din alte țări sunt adesea singurele variante accesibile pentru oameni care nu își permit dispozitive noi. Problema apare atunci când aceste aparate au nevoie de reglaj, curățare, verificare sau reparații, iar unele cabinete refuză intervenția doar pentru că produsul nu a fost cumpărat de la ele.

Auz.ro a cerut firmelor contactate să precizeze clar pentru ce branduri pot oferi servicii, ce tip de servicii acceptă și unde pot fi găsite aceste cabinete.

Concluzia pe scurt

Cinci companii au confirmat explicit că oferă, integral sau parțial, servicii și pentru aparate auditive care nu au fost cumpărate direct de la ele:

• Acustic Novotel
• Audiolux
• Audio Alfa
• Clarfon
• Perfect New Sound
• Romsound
• Wesound

Este important de spus că disponibilitatea nu este identică pentru toate brandurile și nici pentru toate intervențiile. În unele cazuri vorbim despre service complet. În altele, despre curățare, piese de schimb, reglaje condiționate de compatibilitatea software sau de posibilitatea conectării wireless.

Firmele care au confirmat că oferă astfel de servicii

(ordonate alfabetic)

Acustic Novotel

Echipa Acustic Novotel oferă servicii de verificare, curățare/înlocuire tub olivă și reglaje profesionale pentru aparate auditive, indiferent de unde au fost achiziționate (Acustic Novotel, online, alte surse) ale următorilor producători: Starkey, Phonak, Widex, Oticon, Rexton, Signia, Beltone, Bernafon, Philips, Resound, Hansaton, Sonic Innovations, Unitron, dar unele reglaje pot fi condiționate de compatibilitatea software-ului și de modelul aparatelor. Cabinetele Acustic Novotel se regăsesc doar în județul Neamț: Piatra Neamț, Roman și Tg. Neamț.

Acustic Novotel poate oferi service tehnic specializat doar pentru aparatele auditive Starkey, Phonak, Widex, Oticon, Philips și posibilitatea de verificare-curățare, audiometrie sau reglaje la domiciliu, pentru persoanele cu probleme de sănătate ce nu permit deplasarea la cabinete.

Acustic Novotel nu încurajează curățarea, verificarea și reglajele aparatelor auditive aflate în garanție la alt furnizor.

Contact: acusticnovo.ro

Audiolux

Audiolux a confirmat că oferă servicii complete pentru brandurile Signia și A&M BHM-tech, chiar dacă aparatele nu au fost cumpărate de la ei. Pentru AudioService și Rexton, compania a precizat că oferă piese de schimb, reglaj și curățare.

În plus, Audiolux a menționat că poate face reglaje și pentru ReSound, Oticon, Philips, Phonak și Beltone, dar doar dacă aparatele respective permit reglaj wireless.

Contact: audiolux.ro

Audio Alfa

Audio Alfa a precizat că oferă verificare, curățare și reglaj inclusiv pentru aparate cumpărate din alte centre sau din alte surse. Totuși, firma subliniază că reglajele depind de compatibilitatea software și de generația aparatului.

Compania a indicat explicit că poate asigura servicii pentru Phonak, Starkey și Philips. Printre serviciile menționate se numără: verificarea funcționării, curățare profesională, igienizare, refacere olive, reglaje, verificarea componentelor, recomandări de întreținere, evaluare auditivă și consiliere audiologică.

Potrivit răspunsului transmis, verificarea simplă sau consilierea pot fi oferite gratuit, în timp ce serviciile tehnice sunt contra cost.

Contact: audioalfa.ro

Clarfon

Clarfon a transmis că poate oferi reglaje, verificare și service pentru aparate din brandurile Unitron, Hansaton, Rexton, AudioService, Audifon și BHM, indiferent de unde au fost achiziționate. Compania a precizat că a ajutat de-a lungul timpului și utilizatori cu aparate cumpărate din străinătate sau primite de la rude.

Contact Clarfon: clarfon.ro

Perfect New Sound

Perfect New Sound a confirmat că oferă servicii pentru brandurile Signia și A&M. Firma a menționat explicit posibilitatea de programare pentru testare auditivă, curățare aparate și reglaj.

Contact: newsound.ro

Romsound

Romsound și-a exprimat disponibilitatea de a sprijini pacienții care au aparate second-hand Oticon și Bernafon. Compania a precizat că poate oferi reglaje, iar în funcție de vechimea dispozitivului poate oferi și verificare sau reparație.

Aceste servicii sunt oferite contra cost, cu informarea prealabilă a pacientului.

Contact: romsound.ro

WeSound

Echipa WESOUND oferă servicii de verificare si diagnostic, curatare profesionala (la microscop) si recomandari de intretinere pentru aparate auditive, indiferent de unde au fost achizitionate, si indiferent de marca. In urma verificarii, diagnosticul si consilierea pot fi cu titlu gratuit. Serviciile de curatare, inlocuire piese si manopera sunt contra cost cu informarea si cu acordul pacientului.

De asemenea, la cabinetele WESOUND se pot face reglaje (conditionate de modelul aparatului), refacerea olivei, evaluare auditivă și recomandari de protezare. Pentru aparatele marci proprii (Rexton si Audioservice), reglajele pot fi efectuate si la domiciliu pentru persoanele nedeplasabile.

Cabinetele WESOUND pot fi gasite in Bucuresti (zona Piata Victoriei) si in Iasi.

Contact: wesound.ro

Ce arată aceste răspunsuri

Mesajul principal este unul important: nu toate cabinetele refuză aparatele cumpărate din alte surse. Există firme care acceptă să ofere sprijin și în astfel de situații, chiar dacă serviciile diferă de la un brand la altul și de la un model la altul.

Pentru mulți utilizatori, mai ales pentru cei care folosesc aparate second-hand sau primite din afara țării, această deschidere poate face diferența dintre un aparat inutilizabil și unul care poate fi adaptat corect nevoilor reale de auz.

• Lista finală: ce branduri pot fi servisate și unde

  A&M

  • Perfect New Sound – testare auditivă, curățare, reglaj

  • Audiolux – service, reglaj, vânzare și afterservice

  AudioService

  • Clarfon – reglaje, verificare și service

  • Audiolux – piese de schimb, reglaj și curățare

  • Wesound – verificare, diagnostic si curatare

  Audifon

  • Clarfon – reglaje, verificare și service

  Beltone

  • Audiolux – reglaje, doar dacă aparatul permite conexiune wireless

  • Acustic Novotel – verificare, curățare/înlocuire tub, reglaje profesionale

  Bernafon

  • Romsound – reglaje; în funcție de vechimea aparatului, și verificare sau reparație

  • Acustic Novotel – verificare, curățare/înlocuire tub, reglaje profesionale

  BHM

  • Clarfon – reglaje, verificare și service

  • Audiolux – service, reglaj, vânzare și afterservice

  Hansaton

  • Clarfon – reglaje, verificare și service

  • Acustic Novotel – verificare, curățare/înlocuire tub, reglaje profesionale

  Oticon

  • Romsound – reglaje; în funcție de vechimea aparatului, și verificare sau reparație

  • Audiolux – reglaje, doar dacă aparatul permite conexiune wireless

  • Acustic Novotel – service tehnic specializat, verificare, curățare/înlocuire tub, reglaje profesionale

  Phonak

  • Audio Alfa – verificare, curățare, refacere olive, reglaje când există compatibilitate software, verificarea componentelor, evaluare auditivă și consiliere

  • Audiolux – reglaje, doar dacă aparatul permite conexiune wireless

  • Acustic Novotel – service tehnic specializat, verificare, curățare/înlocuire tub, reglaje profesionale

  Philips

  • Audio Alfa – verificare, curățare, refacere olive, reglaje când există compatibilitate software, verificarea componentelor, evaluare auditivă și consiliere

  • Audiolux – reglaje, doar dacă aparatul permite conexiune wireless

  • Acustic Novotel – service tehnic specializat, verificare, curățare/înlocuire tub, reglaje profesionale

  ReSound

  • Audiolux – reglaje, doar dacă aparatul permite conexiune wireless

  • Acustic Novotel – verificare, curățare/înlocuire tub, reglaje profesionale

  Rexton

  • Clarfon – reglaje, verificare și service

  • Audiolux – piese de schimb, reglaj și curățare

  • Acustic Novotel – verificare, curățare/înlocuire tub, reglaje profesionale

  • Wesound – verificare, diagnostic si curatare

  Signia

  • Audiolux – service, reglaj, vânzare și afterservice

  • Perfect New Sound – testare auditivă, curățare și reglaj

  • Acustic Novotel – verificare, curățare/înlocuire tub, reglaje profesionale

  Sonic Innovations

  • Acustic Novotel – verificare, curățare/înlocuire tub, reglaje profesionale

  Starkey

  • Audio Alfa – verificare, curățare, refacere olive, reglaje când există compatibilitate software, verificarea componentelor, evaluare auditivă și consiliere

  • Acustic Novotel – service tehnic specializat, verificare, curățare/înlocuire tub, reglaje

  Unitron

  • Clarfon – reglaje, verificare și service

  • Acustic Novotel – verificare, curățare/înlocuire tub, reglaje

  Widex

  • Acustic Novotel – service tehnic specializat, verificare, curățare/înlocuire tub, reglaje

Notă importantă

Lista de mai sus este realizată pe baza răspunsurilor transmise către Auz.ro de companiile menționate. Tipul exact al serviciilor poate depinde de modelul aparatului, vechimea lui, compatibilitatea software și disponibilitatea pieselor sau a platformelor de programare. Aceste detalii și costurile aferente le puteți afla direct la centrele de protezare mai sus menționate.

Audionova (AUDIO NOVA S.R.L) a răspuns ca oferă reglaj și mentenanță doar pentru aparatele auditive comercializate și gestionate în cadrul rețelei proprii.

Următoarele centre de protezare nu au răspuns solicitării până la data redactării acestui articol:

• Acusticreflex (ACUSTICREFLEX SRL)
• ALCORADIS (ALCORADIS PROD SRL)
• Audi Sound (ACCENT SYSTEMS SRL)
• Audiogram (AUDIOGRAM SRL)
• Audiologos (AUDIOLOGOS SRL)
• Audiosmart (AUDIOSMART PROTEZARE S.R.L.)
• Audiozima (AUDIOZIMA S.R.L)
• Lensa (TENSA ART DESIGN S.A.)
• Ortotech (ORTOTECH SRL)
• Sonofon (SONOFON AUDIOLOGIE SRL)
• Sonomag (SONOMAG AUDIOLOGIE SRL)
• Sonorom (SONOROM SRL)
• Sonotech (SONOTECH AUDIOLOGIE SRL)
• Soundservice (LUGIA NEW SERV S.R.L.)
• Starkey (STARKEY LABORATORIES SRL)
• Unisol Dan (UNISOL DAN S.R.L)

Articolul Cabinete care repară și reglează aparate auditive, indiferent de sursa de achiziție apare prima dată în .

Ce este presbiacuzia

Presbiacuzia reprezintă pierderea auditivă neurosenzorială, bilaterală și progresivă, asociată cu înaintarea în vârstă. Afectează în special percepția sunetelor de frecvență înaltă și capacitatea de a înțelege vorbirea, mai ales în medii zgomotoase. De cele mai multe ori, debutul este insidios, iar persoana afectată se adaptează treptat la deficit, fără să conștientizeze pe deplin schimbarea.

Din punct de vedere clinic, presbiacuzia nu este o boală unică, ci rezultatul cumulativ al mai multor mecanisme biologice și factori de mediu. Aceasta explică de ce evoluția și severitatea diferă semnificativ de la o persoană la alta.

Cum funcționează auzul și ce se modifică odată cu vârsta

Pentru a înțelege presbiacuzia, este util să privim pe scurt mecanismul auzului. Sunetele sunt captate de pavilionul urechii, transmise prin conductul auditiv extern către timpan, apoi amplificate de oscioarele urechii medii. Vibrațiile ajung în cohlee, unde celulele ciliate transformă energia mecanică în impulsuri nervoase, care sunt transmise către creier prin nervul auditiv.

Odată cu înaintarea în vârstă, pot apărea modificări la fiecare nivel al acestui lanț. Celulele ciliate din cohlee se degradează progresiv și nu se regenerează. Vasele de sânge care hrănesc structurile urechii interne pot suferi modificări aterosclerotice, reducând aportul de oxigen. De asemenea, pot apărea modificări la nivelul nervului auditiv și al centrilor auditivi corticali, afectând procesarea sunetelor.

Tipuri de presbiacuzie

Deși în practică termenul este folosit generic, din punct de vedere fiziopatologic se descriu mai multe tipuri de presbiacuzie, care pot coexista:

• Presbiacuzia senzorială este legată de degenerarea celulelor ciliate, în special a celor responsabile de frecvențele înalte. Este forma cea mai frecventă și explică dificultatea de a auzi consoanele.
• Presbiacuzia neurală implică afectarea fibrelor nervului auditiv, ducând la o scădere disproporționată a înțelegerii vorbirii față de pierderea auditivă măsurată.
• Presbiacuzia metabolică apare prin atrofia striei vasculare, o structură esențială pentru menținerea potențialului electric al cohleei. Aceasta determină o scădere relativ uniformă a auzului pe toate frecvențele.
• Presbiacuzia mecanică este asociată cu rigidizarea structurilor mecanice ale cohleei, afectând transmisia vibrațiilor.
• Factori de risc și cauze favorizante

Deși vârsta este principalul factor, presbiacuzia nu este determinată exclusiv de aceasta. Expunerea cronică la zgomot, chiar și la niveluri considerate „acceptabile” profesional, accelerează degradarea auditivă. Persoanele care au lucrat în medii industriale, construcții sau au fost expuse frecvent la muzică la volum ridicat prezintă un risc crescut.

Factorii genetici joacă un rol important, explicând de ce unele persoane își păstrează un auz relativ bun la vârste înaintate. Bolile cardiovasculare, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială și dislipidemiile contribuie prin afectarea microcirculației urechii interne.

Medicamentele ototoxice, consumul de tutun, alcoolul în exces și inflamațiile cronice pot, de asemenea, grăbi apariția și progresia presbiacuziei.

Manifestări clinice

Simptomele presbiacuziei se instalează lent și sunt adesea subtile la început. Mulți pacienți observă că „aud, dar nu înțeleg”, mai ales când mai multe persoane vorbesc simultan. Vocile feminine sau ale copiilor devin mai greu de perceput, iar sunetele înalte, precum soneria telefonului sau ciripitul păsărilor, pot trece neobservate.

Pe măsură ce afecțiunea progresează, apare nevoia de a crește volumul televizorului, solicitarea repetării mesajelor și evitarea situațiilor sociale zgomotoase. Aceste comportamente pot fi interpretate greșit de cei din jur ca lipsă de atenție sau dezinteres.

Impactul psihologic și social

Efectele presbiacuziei depășesc sfera senzorială. Dificultățile de comunicare pot duce la izolare socială, frustrare și scăderea stimei de sine. Mulți pacienți dezvoltă anxietate în situații sociale și evită conversațiile de grup.

Există dovezi tot mai solide care leagă pierderea auditivă netratată de declinul cognitiv și de un risc crescut de demență. Mecanismele propuse includ efortul cognitiv crescut pentru decodarea sunetelor, reducerea stimulării auditive a creierului și izolarea socială.

Diagnosticul presbiacuziei

Diagnosticul se bazează pe evaluarea clinică și audiologică. Anamneza detaliată evidențiază debutul progresiv și bilateral al simptomelor. Examenul ORL exclude alte cauze de hipoacuzie, precum dopul de cerumen sau otitele cronice.

Audiometria tonală este investigația de bază și arată tipic o pierdere mai accentuată la frecvențe înalte. Audiometria vocală oferă informații despre capacitatea de înțelegere a vorbirii, iar impedanțometria evaluează funcția urechii medii.

În anumite situații, pot fi necesare investigații suplimentare pentru a exclude alte patologii asociate.

Diferențierea de alte tipuri de hipoacuzie

Este important ca presbiacuzia să fie diferențiată de alte cauze de pierdere auditivă, cum ar fi hipoacuzia de transmisie, otoscleroza sau hipoacuzia brusc instalată. Caracterul lent, simetric și progresiv este un element cheie în orientarea diagnosticului.

Tratamentul presbiacuziei

În prezent, nu există un tratament medicamentos care să vindece presbiacuzia. Managementul se concentrează pe compensarea deficitului auditiv și pe prevenirea consecințelor funcționale și psihosociale.

Aparatele auditive reprezintă soluția principală. Tehnologia modernă permite adaptarea fină la profilul auditiv al fiecărui pacient, cu îmbunătățirea semnificativă a înțelegerii vorbirii. Cu toate acestea, acceptarea aparatului auditiv poate fi dificilă, din motive estetice, financiare sau psihologice.

În cazurile severe, implanturile cohleare pot fi o opțiune, chiar și la vârste înaintate, cu rezultate notabile în ceea ce privește comunicarea.

Reabilitarea auditivă

Reabilitarea nu se limitează la purtarea unui dispozitiv. Educația pacientului și a familiei, exercițiile de antrenament auditiv și strategiile de comunicare sunt esențiale. Vorbirea clară, contactul vizual și reducerea zgomotului de fond pot îmbunătăți semnificativ interacțiunea zilnică.

Prevenția și încetinirea progresiei

Deși procesul de îmbătrânire nu poate fi oprit, anumite măsuri pot întârzia sau reduce severitatea presbiacuziei. Protecția auditivă în medii zgomotoase, controlul bolilor cardiovasculare și evitarea expunerii inutile la zgomot intens sunt esențiale.

Un stil de viață sănătos, cu activitate fizică regulată și alimentație echilibrată, contribuie indirect la menținerea sănătății auditive prin susținerea circulației și a funcțiilor neurologice.

Presbiacuzia în contextul îmbătrânirii active

Abordarea modernă a presbiacuziei se înscrie în conceptul de îmbătrânire activă. Menținerea auzului funcțional permite persoanelor vârstnice să rămână implicate social, profesional și cultural. Identificarea precoce și intervenția timpurie pot face diferența dintre o viață activă și una marcată de izolare.

Perspective de viitor

Cercetările actuale explorează terapii regenerative, proteze auditive din ce în ce mai inteligente și soluții digitale care integrează auzul cu alte tehnologii de asistență. Deși vindecarea presbiacuziei rămâne un obiectiv îndepărtat, progresele din domeniul audiologiei oferă speranțe reale pentru o calitate mai bună a vieții.

Concluzie

Presbiacuzia este o realitate frecventă și adesea inevitabilă a înaintării în vârstă, dar nu trebuie acceptată pasiv. Înțelegerea mecanismelor, recunoașterea simptomelor și accesul la soluții moderne pot transforma această afecțiune dintr-o sursă de frustrare într-o condiție gestionabilă. Auzul nu este doar un simț, ci o poartă către relații, autonomie și demnitate, iar protejarea lui ar trebui să fie o prioritate pe tot parcursul vieții.

Articolul Presbiacuzia – pierderea auzului legată de vârstă apare prima dată în .

Legislația actualizată precizează în mod explicit: „Activitățile de vânzări și/sau intermedieri prevăzute la alin. (4^2) se referă numai la produse și/sau servicii realizate parțial sau integral prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate și oferite de către o altă unitate protejată autorizată potrivit dispozițiilor prezentei legi”[1]. Acest text legal subliniază că unitățile protejate autorizate pot comercializa doar produse și servicii proprii (sau produse intermediare provenite de la o altă unitate protejată), pentru a fi considerate eligibile în contextul obligațiilor legale privind angajarea persoanelor cu dizabilități.

Context: Legea 448/2006 și obligațiile angajatorilor

Pentru a înțelege importanța acestor schimbări, amintim că Legea nr. 448/2006 cere angajatorilor cu peste 50 de salariați să angajeze minimum 4% persoane cu handicap. Dacă nu îndeplinesc acest procent, firmele au două opțiuni alternative (numite opțiuni alternative de plată/fondul de handicap): fie plătesc la buget 100% din salariul minim brut pe țară pentru fiecare loc neacoperit, fie plătesc 50% din această sumă și acoperă restul achiziționând, printr-un parteneriat comercial, produse sau servicii de la unități protejate autorizate. Practic, achizițiile de la unități protejate autorizate sunt utilizate ca o compensare pentru părți din contribuția datorată statului. Aceste produse sau servicii trebuie să fie realizate efectiv de angajații cu dizabilități din unitatea protejată .

Astfel, o unitate protejată autorizată (UPA) este o entitate (publică sau privată) cu gestiune proprie, în care cel puțin 3 persoane cu handicap formează minimum 30% din totalul angajaților, iar timpul de lucru cumulativ al acestor angajați cu handicap reprezintă cel puțin 50% din total. Scopul UPA-urilor este crearea de locuri de muncă protejate, iar Legea 153/2025 vine să asigure că beneficiul fiscal al achizițiilor făcute de companii din acest fond se îndreaptă efectiv către munca persoanelor cu dizabilități.

Principalele modificări aduse de Legea 153/2025

Legea nr. 153/2025 a introdus reguli stricte care limitează activitățile de vânzare și intermediere ale unităților protejate autorizate. În esență, noile prevederi stabilesc că:

• Produsele și serviciile comercializate trebuie să fie obținute prin munca persoanelor cu dizabilități angajate. Astfel, orice bun sau serviciu vândut de o unitate protejată trebuie să fie realizat integral sau parțial de către angajați cu handicap ai respectivei unități. Se exclud achizițiile de la terți sau comisioanele fără niciun element de producție proprie – alți furnizori care nu sunt unități protejate nu pot să alimenteze stocul unei UPA cu marfă „de larg consum”. În practică, asta înseamnă că, de exemplu, vânzarea de rechizite de birou importate sau echipamente IT standard fără aportul propriu al UPA devine neeligibilă.
• Intermedierea este permisă doar între unități protejate autorizate. Dacă o unitate protejată intermediază sau vinde produse provenite din munca altor furnizori, aceștia trebuie să fie și ei tot unități protejate autorizate. Legea 153/2025 precizează că activitățile de intermediere se pot face exclusiv către produse oferite de o altă UPA, care la rândul ei îndeplinește aceeași condiție de realizare a produselor prin munca persoanelor cu dizabilități[1]. Prin urmare, comerțul „între unități protejate” rămâne permis (dacă toată marfa provine de la angajați cu handicap), însă schimburile cu furnizori neautorizați sunt eliminate.
• Controlul fiscal este atribuit ANAF. O noutate importantă introdusă prin Legea 153/2025 este atribuirea organelor fiscale din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) responsabilitatea de a verifica respectarea acestor condiții. Conform textului de lege: “Controlul respectării prevederilor alin. (2) și (3) se face de către organele fiscale din cadrul ANAF”. Aici, alineatele (2) și (3) la care se face referire sunt cele care stabilesc obligația de angajare a persoanelor cu handicap și alternativele de plată. În practică, ANAF va monitoriza prin intermediul declaratiilor electronice (eFactura si Fișierul Standard de control Fiscal  – SAF-T), dacă firmele care apelează la achiziții de la UPA îndeplinesc condițiile legale (produse realizate de către angajații cu dizabilități, furnizate de UPA autorizate).

Pe scurt, Legea nr. 153/2025 clarifică şi restricționează în mod hotărât activitățile comerciale ale unităților protejate. Orice produs sau serviciu oferit de o UPA trebuie să provină din activitatea internă a persoanelor cu handicap, și nu din revânzare de la terți neautorizați. Unitatea protejată nu mai poate acoperi fondul de handicap al partenerilor prin vânzarea de bunuri standard, ci doar prin producție proprie sau schimburi cu alte unități protejate.

Rezumatul noilor condiții

În rezumat, principalele prevederi ce intră în vigoare prin Legea 153/2025 pot fi sintetizate astfel:

• Implicarea angajaților cu handicap: Produsele/serviciile oferite de UPA trebuie să fie realizate integral sau parțial de către persoanele cu dizabilități angajate în unitate protejată. Nicio parte substanțială a produsului nu poate proveni exclusiv de la un terț fără dizabilități.
• Comerț exclusiv între UPA: Orice activitate de vânzare/intermediere este permisă doar dacă marfa este oferită de o altă unitate protejată autorizată care respectă aceeași condiție (munca angajaților cu handicap).
• Accesoriu interzis pentru achiziții din fondul de handicap: Bunurile „de larg consum” (ca tonere, echipamente, papetărie standard etc.) fără legătură cu munca persoanelor cu handicap nu pot fi decontate din taxa pe dizabilitate.
• Control fiscal specializat: Respectarea acestor noi reguli va fi verificată de către ANAF, care va impune sancțiuni și corecturi fiscale în caz de nerespectare.

Prin urmare, practicile de până acum (în care unele unități protejate vindeau ca printr-un fals intermediar produse de la diverși furnizori comerciali) sunt eliminate de noile reglementări.

Implicații practice și controale ANAF

Măsurile legislative noi vin în contextul intensificării controalelor fiscale. Autoritățile subliniază că orice achiziție neconformă din „fondul de handicap” poate atrage impozite suplimentare și obligații de restituire. De exemplu, au fost deja cazuri în care ANAF a impus companiilor să returneze sume importante utilizate pentru achiziții de la UPA care, ulterior controlului, s-a constatat că făceau intermediere ilegală de bunuri (mascată prin contracte de leasing sau alte modalități). În aceste situații, achizițiile nu au putut fi decontate din taxa pe dizabilitate, iar ANAF a recalculat obligațiile fiscale ale firmelor.

În plus, monitorizarea se face pe toată perioada obligației fiscale: dacă în urma unui control se descoperă achiziții neeligibile efectuate în trimestrele anterioare, companiile pot fi supuse corecțiilor pe acele perioade. Astfel, firma care nu respectă criteriile (de exemplu, cumpără produse de la o UPA care intermediază marfă sau de la furnizori fără angajați cu handicap) riscă inclusiv penalități fiscale și recalcularea obligațiilor.

Exemplu de obligații: Pentru orientare, înainte de modificări, firmele aveau două opțiuni dacă nu puteau angaja 4% persoane cu handicap: fie plăteau integral taxă egală cu salariul minim brut (4050 lei în 2025) înmulțit cu numărul de locuri neacoperite, fie plăteau jumătate din această sumă și completau cu achiziții eligibile de la UPA. Legea 153/2025 nu schimbă condițiile de cuantificare a taxei, dar restricționează sever ce înseamnă „achiziție eligibilă”. Astfel, dacă un bun obținut prin intermediul UPA nu este produs de angajații cu handicap, nu mai poate fi considerat „de la unitate protejată” și nu se mai compensează taxa pe dizabilitate.

Pentru a fi siguri că respectă legea, companiile și unitățile protejate trebuie să verifice atent următoarele:

1. Există un acord de parteneriat și contract comercial clar între companie și UPA.
2. Produsele/serviciile cumpărate sunt însoțite de documente (notă de comandă, factură, proces verbal de recepție) care atestă că provin din producția proprie a persoanelor cu handicap.
3. UPA furnizoare este autorizată conform Legii 448/2006 (în Registrul UPA la ANPDPD).
4. Verificarea periodică a schimbărilor legislative pentru a se adapta regulilor noi.

Concluzii

Legea nr. 153/2025 reconfigurează modul în care funcționează unitățile protejate autorizate în România. Prin noile sale dispoziții, legea pune accent exclusiv pe activitatea persoanelor cu handicap din cadrul acestor unități. În esență: unitățile protejate nu mai pot tranzacționa produse străine activității lor, ci numai bunuri și servicii generate (cel puțin parțial) de angajații lor cu dizabilități. Totodată, orice activitate de comerț între unități protejate presupune că furnizorul este autorizat și îndeplinește aceleași condiții. Nerespectarea acestor reguli atrage atenția și sancțiunile ANAF, care are mandatul expres de a controla respectarea obligației de angajare a persoanelor cu handicap și a alternativelor de plată.

Pentru operatorii economici și pentru organizațiile cu unități protejate, aceste modificări legislative înseamnă adaptare și atenție sporită la documentare. Cumpărătorii trebuie să solicite dovezi că produsele vin cu adevărat din munca persoanelor cu dizabilități, iar unitățile protejate trebuie să-și alinieze activitatea la noul regim legal. Astfel, susținerea persoanelor cu handicap prin locuri de muncă protejate devine și mai transparentă: avantajele fiscale şi sociale aferente se acordă doar pentru produsele și serviciile create efectiv de acești angajați speciali. Dacă anterior se întâmplau abuzuri prin „vânzarea de kit-uri de birou” sau instrumente IT simple, acum legea le taie pur și simplu acest avantaj – comerțul conform legii presupune că persoanele cu handicap sunt într-adevăr implicate în realizarea bunurilor/serviciilor și că ANAF poate verifica acest lucru. În final, schimbările urmăresc scopul declarat al Legii 448/2006: promovarea reală a incluziunii profesionale a persoanelor cu dizabilități prin mecanisme fiscale clare și protejate de abuzuri.

Articolul O unitate protejată nu mai poate vinde marfă de larg consum apare prima dată în .

Ordinul nr. 2300/1457/2025, emis de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și Ministerul Sănătății

Potrivit textului actului normativ, pentru prima dată, persoanele cu boli incurabile sau deficiențe ireversibile nu vor mai fi obligate să se prezinte periodic la reevaluare. Valabilitatea permanentă a certificatului de handicap se va acorda de la prima evaluare pentru diagnostice severe precum:

– retard mental sever și profund;
– tulburări de spectru autist după împlinirea vârstei de 26 ani;
– cecitate absolută și relativă, surdocecitate, surdomutitate congenitală sau surditate bilaterală prelinguală;
– amputații, paralizii, sindrom Down, malformații congenitale și boli genetice rare;
– tumori hipofizare cu sechele neurologice și oftalmologice grave;
– spondilită anchilozantă forme severe, poliartrită reumatoidă stadiul IV;
– nanism hipofizar, acondrodisplazie, afecțiuni osteoarticulare cu anchiloze și tulburări funcționale severe.

Pentru pentru pacienții cu diabet, Ordinul reprezintă un pas important în modernizarea evaluării persoanelor cu afecțiuni dizabilitante, incluzând pentru prima dată parametri obiectivi din monitorizarea continuă a glucozei (CGM). Astfel, un Time in Range (TIR) sub 70% sau un coeficient de variație glicemică peste 36% ar putea deveni indicatori oficiali pentru stabilirea gradului de handicap.

Evaluare uniformă la nivel național

Ministerul Muncii precizează că noile criterii elimină ambiguitățile și diferențele de interpretare existente între comisiile județene. Evaluarea se va baza pe o fișă unificată, care analizează gradul de autonomie personală, capacitatea de comunicare, adaptarea comportamentală și integrarea socială, nu doar diagnosticul medical.

În cazul bolilor neurodegenerative (Alzheimer, Parkinson, demențe frontotemporale), gradul de handicap va fi stabilit în funcție de scorurile cognitive, ceea ce reflectă mai fidel nivelul de afectare funcțională al pacientului.

Context juridic și aplicare

Ordinul are la bază prevederile Legii nr. 340/2023, care a modificat Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Noile reglementări vin și în urma unei condamnări a României la CEDO, care a constatat că vechile criterii au fost interpretate restrictiv, limitând accesul unor persoane la drepturile aferente încadrării în grad de handicap.

Aplicarea prevederilor ordinului revine Comisiei superioare de evaluare a persoanelor adulte cu handicap din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), precum și serviciilor de evaluare complexă din cadrul DGASPC județene și ale sectoarelor municipiului București.

Legături cu alte reglementări recente

Actul se corelează cu Ordinul ANPDPD nr. 312/2025, care prevede reevaluarea persoanelor cu dizabilități pentru menținerea permisului de conducere, pe baza unei evaluări complexe la Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap (CEPAH). De asemenea, Ministerul Muncii a anunțat elaborarea unui nou proiect de ordin prin care Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă va putea efectua, la solicitarea ANPDPD, evaluări suplimentare pentru cazurile complexe.

Clarificări oficiale privind noile criterii pentru încadrarea în grad de handicap: certificatele permanente nu vor fi reevaluate
Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD) a transmis încă din luna septembrie un comunicat de presă prin care răspundea îngrijorărilor exprimate de persoane cu dizabilități referitoare la criteriile medico-psihosociale de încadrare în grad de handicap.

Instituția subliniază că nu se prevede chemarea la reevaluare a persoanelor care dețin deja certificate de încadrare în grad de handicap cu termen de valabilitate permanent. Aceste documente rămân valabile și nu sunt afectate de modificările propuse.

Evaluarea persoanelor care dețin certificate revizuibile (valabile 12 sau 24 de luni) se face în baza noilor criterii.

Organizațiile de pacienți: „Ne-au vindecat din pix!” — Noile criterii pentru handicap riscă să lase mii de bolnavi fără sprijin

Mai multe organizații de pacienți acuză Guvernul că, prin Ordinul 2300/1457/2025, „vindecă din pix” mii de români cu dizabilități sau boli cronice, eliminându-i artificial din sistemul de protecție socială. Într-un comunicat comun, acestea avertizează că noul act normativ ignoră standardele OMS și riscă să adâncească suferința celor mai vulnerabili.

Reprezentanții principalelor organizații de pacienți din România – Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune (APAA), Alianța Națională pentru Boli Rare România (ANBRaRo), Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR), Asociația Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative (APAN) și Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC) – critică dur Ordinul nr. 2300/1457/2025, adoptat în toamna acestui an.

Actul normativ stabilește noile criterii medico-psihosociale pentru încadrarea în grad de handicap, sub pretextul alinierii la „standardele internaționale” și al „evaluării funcționale a persoanei”. În realitate, spun semnatarii, măsura ar putea duce la excluderea din sistem a mii de pacienți cu boli cronice, fără ca starea lor medicală să se fi îmbunătățit.

„Este o formă de cinism instituțional – statul își protejează privilegiile, dar ‘vindecă’ bolnavii prin simpla modificare a unei anexe legislative”, se arată în document.

Organizațiile semnatare subliniază că Ordinul nu respectă Clasificarea Internațională a Funcționării, Dizabilității și Sănătății (ICF) elaborată de Organizația Mondială a Sănătății. În loc să adopte modelul biopsihosocial, care analizează impactul bolii asupra vieții cotidiene și participării sociale, documentul menține o abordare strict medicală, centrată pe diagnostic și deficiență.

Această abordare contravine și principiilor Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, ratificată de România prin Legea nr. 221/2010, și este, totodată, ineficientă din punct de vedere economic. Potrivit experților, excluderea modelului biopsihosocial poate duce la creșterea costurilor bugetare prin internări prelungite, agravarea patologiilor cronice și nevoia de instituționalizare.

Încălcarea drepturilor fundamentale

Un alt punct critic este absența măsurilor reale pentru dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități psihosociale sau intelectuale. România continuă astfel să ignore hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului privind condițiile degradante din centrele rezidențiale și lipsa alternativelor comunitare.

„În locul reformei reale a serviciilor, s-a preferat o reducere administrativă a numărului de beneficiari, sub pretextul eficienței”, avertizează semnatarii.

Noile criterii riscă să lase fără sprijin mii de persoane care depind de asistenți personali pentru activitățile de zi cu zi. Familiile acestora, deja împovărate de costuri și lipsa serviciilor de îngrijire, ar putea rămâne fără nicio formă de ajutor.

„Rezultatul previzibil este creșterea sărăciei, a marginalizării și a numărului de persoane instituționalizate – exact ceea ce România s-a angajat să combată prin strategiile europene”, se precizează în comunicat.

Semnatarii atrag atenția că reforma anunțată ca o modernizare riscă să devină o simplă „operațiune de cosmetizare statistică”, care reduce artificial numărul persoanelor cu dizabilități, fără a îmbunătăți calitatea vieții acestora.

Cine semnează apelul public:
Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune – Rozalina Lăpădatu, președinte
Alianța Națională pentru Boli Rare România – Dorica Dan, președinte
Consiliul Național al Dizabilității din România – Daniela Tontsch, președinte
Asociația Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative – Eduard Pletea, președinte
Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România – Radu Gănescu, președinte

Articolul S-au publicat noile criterii pentru încadrarea în grad de handicap apare prima dată în .

Până la trei din fiecare 1.000 de nou-născuți prezintă pierderea auzului la una sau ambele urechi. Deși implanturile cohleare oferă o speranță remarcabilă acestor copii, acestea necesită o intervenție chirurgicală invazivă. De asemenea, aceste implanturi nu pot reproduce complet nuanțele auzului natural.

Însă cercetări recente pe care le-am efectuat eu și colegii mei au arătat că o formă de terapie genetică poate restabili cu succes auzul la copiii mici și adulții tineri născuți cu surditate congenitală.

Cercetarea noastră s-a concentrat în special pe copiii mici și adulții tineri născuți cu surditate asociată cu OTOF. Această afecțiune este cauzată de mutații ale genei OTOF care produce proteina otoferlină – o proteină esențială pentru auz.

Proteina transmite semnale auditive de la urechea internă la creier. Când această genă este mutată, transmisia se întrerupe, ducând la o pierdere profundă a auzului de la naștere.

Spre deosebire de alte tipuri de surditate genetică, persoanele cu mutații OTOF au structuri auditive sănătoase în urechea internă – problema este pur și simplu că o genă crucială nu funcționează corect.

Acest lucru îl face un candidat ideal pentru terapia genetică: dacă se poate repara gena defectă, structurile sănătoase existente ar trebui să poată restabili auzul.

Terapia virală ajuta din nou

În studiul nostru, am folosit un virus modificat ca sistem de livrare pentru a transporta o copie funcțională a genei OTOF direct în celulele auditive ale urechii interne. Virusul acționează ca un curier molecular, livrând soluția genetică exact acolo unde este nevoie.

Virusurile modificate fac acest lucru prin atașarea lor mai întâi la suprafața celulei ciliate, apoi convingând celula să le înghită întregi.

Odată ajunși în interior, se îmbarcă pe sistemul natural de transport al celulei până la centrul său de control (nucleul). Acolo, eliberează în cele din urmă instrucțiunile genetice pentru otoferlină neuronilor auditivi.

Echipa noastră a efectuat anterior studii pe primate și copii mici (cu vârste cuprinse între cinci și opt ani), care au confirmat că terapia virală este sigură. De asemenea, am putut ilustra potențialul terapiei de a restabili auzul – uneori la niveluri aproape normale.

Însă au rămas întrebări cheie cu privire la faptul dacă terapia ar putea funcționa la pacienții mai în vârstă – și care este vârsta optimă pentru ca pacienții să primească tratamentul.

Pentru a răspunde la aceste întrebări, am extins studiul nostru clinic în cinci spitale, înscriind zece participanți cu vârste cuprinse între unu și 24 de ani. Toți au fost diagnosticați cu surditate asociată cu OTOF. Terapia virală a fost injectată în urechea internă a fiecărui participant.

Am monitorizat îndeaproape siguranța pe parcursul celor 12 luni ale studiului prin examinări ale urechii și analize de sânge. Îmbunătățirile auzului au fost măsurate atât folosind teste obiective de răspuns ale trunchiului cerebral, cât și evaluări comportamentale ale auzului.

Din testele de răspuns ale trunchiului cerebral, pacienții au auzit clicuri rapide sau bipuri scurte de diferite tonuri, în timp ce senzorii au măsurat răspunsul electric automat al creierului.

Într-un alt test, pacienții auzeau tonuri constante, stabile, la diferite înălțimi, în timp ce un computer analiza undele cerebrale pentru a vedea dacă acestea urmau automat ritmul acestor sunete.

Pentru evaluarea auzului comportamental, pacienții purtau căști și ascultau bipuri slabe la diferite înălțimi. Apăsau un buton sau ridicau mâna de fiecare dată când auzeau un bip – indiferent cât de slab era.

Îmbunătățirile auzului au fost atât rapide, cât și semnificative – în special la participanții mai tineri. În prima lună de tratament, îmbunătățirea totală medie a auzului a atins 62% la testele obiective de răspuns al trunchiului cerebral și 78% la evaluările auzului comportamental.

Doi participanți au obținut o percepție aproape normală a vorbirii. Părintele unui participant în vârstă de șapte ani a spus că fiul ei putea auzi sunete la doar trei zile după tratament.

Pe parcursul perioadei de studiu de 12 luni, zece pacienți au prezentat efecte secundare foarte ușoare până la moderate. Cel mai frecvent efect advers a fost o scădere a numărului de globule albe. În mod crucial, nu s-au observat evenimente adverse grave. Acest lucru a confirmat profilul de siguranță favorabil al acestei terapii genetice bazate pe virus.

Tratarea surdității genetice

Aceasta este prima dată când astfel de rezultate au fost obținute atât la pacienți adolescenți, cât și la adulți cu surditate asociată cu OTOF.

Constatările dezvăluie, de asemenea, informații importante despre fereastra ideală pentru tratament, copiii cu vârste cuprinse între cinci și opt ani prezentând cel mai pronunțat beneficiu.

Deși copiii mai mici și participanții mai mari au arătat, de asemenea, o îmbunătățire, recuperarea lor a fost mai puțin dramatică. Aceste rezultate contraintuitive la copiii mai mici sunt surprinzătoare.

Deși integritatea și funcția urechii interne păstrate la vârste fragede ar trebui, teoretic, să prezică un răspuns mai bun la terapia genetică, aceste descoperiri sugerează că capacitatea creierului de a procesa sunete nou restaurate poate varia la diferite vârste. Motivele pentru aceasta nu sunt încă înțelese.

Acest studiu este o piatră de hotar. Prin reducerea decalajului dintre studiile pe animale și oameni și diverși pacienți de vârste diferite, intrăm într-o nouă eră în tratamentul surdității genetice.

Deși rămân încă întrebări despre cât durează efectele acestei terapii, pe măsură ce terapia genetică continuă să avanseze, posibilitatea vindecării – nu doar a gestionării – pierderii auzului genetic devine o realitate.

Surditatea asociată cu OTOF este doar începutul. Noi, împreună cu alte echipe de cercetare, lucrăm la dezvoltarea de terapii care vizează alte gene, mai comune, legate de pierderea auzului.

Acestea sunt mai complexe de tratat, dar studiile pe animale au dat rezultate promițătoare. Suntem optimiști că, în viitor, terapia genetică va fi disponibilă pentru multe tipuri diferite de surditate genetică.

Maoli Duan, profesor asociat, consultant senior, Institutul Karolinska

Acest articol este republicat din The Conversation sub licență Creative Commons. Citiți articolul original.

Articolul Terapia genetică poate restabili auzul la adulți, arată un studiu clinic apare prima dată în .

Singura prevedere declarată neconstituțională vizează utilizarea testului poligraf în procedurile administrative. În rest, actul normativ a fost declarat constituțional în ansamblu, permițând aplicarea completă a măsurilor prevăzute de lege.

O reformă fiscală profundă, validată de Curtea Constituțională

Legea asupra căreia Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea în Parlament aduce una dintre cele mai ample reforme fiscale din ultimii ani. Printre principalele modificări:

• majorarea impozitelor pentru clădiri și autoturisme de valoare mare;

• extinderea bazei de calcul pentru contribuția CASS;

• modificarea regimului de deduceri și facilități fiscale;

• eliminarea sau restrângerea scutirilor acordate unor categorii sociale, inclusiv persoanelor cu dizabilități.

CCR a argumentat că aceste măsuri intră în sfera politicii economice a statului, unde Parlamentul deține o marjă largă de apreciere, atâta vreme cât sunt respectate principiile constituționale de legalitate și egalitate.

Ce se schimbă pentru persoanele cu dizabilități

Prin această decizie, statul nu mai este obligat să mențină scutirile de impozite acordate persoanelor cu handicap grav sau accentuat. Printre facilitățile vizate:

• scutirea de impozit pe clădire și teren pentru locuințele deținute de persoane cu handicap;

• scutirea de impozit auto pentru un singur mijloc de transport adaptat;

• reduceri la taxe locale și contribuții.

Dacă nu vor fi adoptate acte normative suplimentare până la finalul anului 2025, autoritățile locale vor putea decide, de la 1 ianuarie 2026, aplicarea integrală a impozitelor. În absența unei reglementări unitare, situația va depinde de politica fiscală a fiecărei primării.

Efecte practice ale deciziei CCR

Decizia CCR este definitivă și obligatorie, iar efectele sale vor fi vizibile din 2026:

• persoanele cu handicap pot fi impozitate pentru clădiri, terenuri și autoturisme;

• scutirile locale devin opționale, nu obligatorii;

• indemnizațiile și veniturile persoanelor cu dizabilități pot fi afectate de noile contribuții sociale;

• nu mai există cale de atac constituțională.

Reacții și controverse

Reprezentanții organizațiilor de profil au avertizat că eliminarea scutirilor riscă să accentueze inegalitățile sociale, întrucât multe persoane cu dizabilități depind de aceste facilități pentru a-și acoperi costurile medicale sau de mobilitate.

De cealaltă parte, Guvernul susține că măsura este parte a unui pachet de redresare fiscală, menit să reducă deficitul bugetar și să asigure sustenabilitatea sistemului public.

Concluzie

Validarea de către CCR a legii Guvernului Bolojan confirmă direcția de reformă fiscală și uniformizare a tratamentului fiscal.

Începând cu 1 ianuarie 2026, persoanele cu dizabilități ar putea fi impozitate la fel ca ceilalți contribuabili, o schimbare care marchează sfârșitul unei perioade de peste 20 de ani de protecție fiscală.

Articolul CCR validează eliminarea scutirilor de impozite pentru persoanele cu dizabilități apare prima dată în .

Asociaţia afirmă că proiectul de lege prin care se elimină scutirile de impozite pentru locuinţe, terenuri şi mijloace de transport pentru persoane cu hadicap loveşte direct în aceşti oameni.

”Pentru mulţi, aceste facilităţi nu au fost niciodată că un bonus, ci singura gură de aer care le-a permis să-şi păstreze casă, să aibă un acoperiş sigur sau să se deplaseze spre medic, terapie ori loc de muncă”, a mai transmis organizaţia.

Aceasta explică faptul că, pentru o familie în care un copil are o dizabilitate gravă, eliminarea scutirii de impozit ”înseamnă să fie nevoită să aleagă între plata impozitului şi plata medicamentelor”.

Situația este din păcate similara și cu hipoacuzicii care trebuie să-și cumpere singuri aparate auditive, Statul oferind după multe luni de asteptare, suma de 1203 lei, cam cât costă un încărcător pentru un aparate auditive.

”Pentru un adult în scaun rulant, înseamnă riscul de a-şi pierde maşina adaptată, cea cu care se ajută să meargă la medic, cumpărături sau alte lucruri necesare. Veniturile suplimentare aduse bugetului sunt aproape inexistente, dar consecinţele asupra oamenilor sunt devastatoare”, a mai transmis organizaţia.

Asociaţia cere:

1. Nu anulaţi scutirile de impozite pentru persoanele cu handicap grav şi accentuat.
2. Nu transformaţi o măsură contabilă într-o marginalizare.
3. Nu uitaţi că fiecare lege este votată pentru binele oamenilor şi nu împotriva lor!

Proiectul de Lege privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament, modifică din Codul fiscal articolul 456 (pagina 38 din PDF).

Până acum, la articolul 456 alineatul (1) litera t) era prevăzută scutirea de la plata impozitului pe clădire pentru persoanele cu handicap grav şi accentuat, sau scutirea pentru reprezentanţii legali.

La articolul 456 alineatele (2^1) şi (2^2) se menţiona faptul că Consiliile locale pot hotărî acordarea unei reduceri procentuale pentru persoanele cu dizabilităţi.

În legea care urmează a fi adoptată – dacă moţiunea de cenzură depusă de A.U.R. nu trece – se elimină cu totul litera t), iar alineatele (2^1) şi (2^2) şi multe altele au fost abrogate.

Asociația solicită decidenților să păstreze aceste scutiri și facilități fiscale, subliniind că drepturile persoanelor cu dizabilități reprezintă un element esențial al demnității naționale și nu pot fi „tăiate la rectificarea bugetară”.

Articolul Se elimină scutirea de impozite a persoanelor cu handicap apare prima dată în .

Aceste solicitari din partea Poliției Rutiere au fost transmise ca urmare a adreselor emise de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) din cadrul Ministerul Muncii Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, conform cărora hipoacuzicii „figurează în evidența ANPIS cu o afecțiune medicală din cele prevazute pe ordinul ministrului sănătatii, incompatibile cu calitatea de conducător de autovehicule„.

Șoferii cu hipoacuzie sunt informați că în situația neprezentării la Serviciul Rutier în termen de 15 zile de la comunicare/afișare, se va dispune retragerea pe motive medicale a permisului de conducere.

Pe perioada retragerii medicale a permisului, persoana cu hipoacuzie nu are dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice. În cazul în care aceasta este depistată conducând autovehicule, va răspunde penal conform prevederilor articolului 335, alin. 2 din Codul Penal, cu modificarile și completările ulterioare:

(2) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană al cărei permis de conducere este necorespunzător categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv ori al cărei permis i-a fost retras sau anulat ori căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată sau care nu are dreptul de a conduce autovehicule în România se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Sursa: Asociatia Sfantul Stefan Barlad

În sensul Ordinului ministrului sănătății nr 1.162/2010, conducătorii auto se clasifică în două grupe:

a) grupa 1: conducători auto ai autovehiculelor din categoriile A, A1, A2, AM, B, B1 și BE;
b) grupa 2: conducători auto ai autovehiculelor din categoriile C, CE, C1, C1E, D, DE, D1 și D1E.

Conform Ordinului nr. 1.049 din 5 iulie 2019 privind modificarea Ordinului ministrului sănătății nr 1.162/2010 pentru aprobarea Normelor minime privind aptitudinile fizice și mentale necesare pentru conducerea unui autovehicul, emis de Ministerul Sanatatii si publicat în Monitorul Oficial nr. 582 din 16 iulie 2019, 2, în anexă, punctul 2 s-a modificat astfel:

2. Auzul
2.1. Permisele de conducere auto pot fi eliberate sau reînnoite pentru candidații sau conducătorii auto din grupa 2 numai cu avizul unei unități de asistență medicală autorizate. Se acordă o atenție deosebită examinării medicale, ținându-se seama de posibilitățile de compensare.
2.2. Parametrii funcționali care trebuie să fie respectați în situația examinării medicale a candidaților și a conducătorilor auto din grupa 2 sunt următorii:
2.2.1. Media pragurilor auditive pe audiograma tonală în câmp liber pentru 500, 1.000, 2.000 și 4.000 Hz să fie mai mică de 40 dB HL pentru fiecare ureche în parte și pentru fiecare ureche hipoacuzică cu corecție protetică adecvată.
2.2.2. În situația în care există limite medicale pentru reabilitarea hipoacuziei pentru una dintre urechi, condiția minimă este să se respecte pragul maxim de 30 dB HL în câmp liber, pentru urechea mai bună, cu corecție protetică adecvată.
2.3. Solicitanții care prezintă hipoacuzie profundă bilaterală care nu poate fi corectată la nicio ureche pot fi încadrați doar în grupa 1 dacă vehiculul dispune de oglinzi mai mari.
2.4. Pentru solicitanții care prezintă hipoacuzie cu sau fără corecție protetică, după caz, și care solicită permis auto pentru grupa 1 se eliberează avizul apt/apt condiționat, cu recomandarea echipării autovehiculului potrivit prevederilor pct. 2.3.

Interdicția exercitarii dreptului de a condice autovehicule pe drumurile publice operează din oficiu începând cu ziua următoare celei în care a expirat termenul de 15 zile, dacă dovada medicală nu a fost depusa în termen.

Verificarile au fost dispuse in baza Ordinului nr. 312 din 7 aprilie 2025 privind aprobarea Procedurii de reevaluare a persoanelor cu handicap prevăzute la art. 58^3 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap de către comisiile de evaluare a persoanelor adulte cu handicap. Emitentul este Autoritatea Națională Pentru Protecția Drepturilor Persoanelor Cu Dizabilități iar ordinul si Procedura au fost  publicate in Monitorul Oficial Nr. 339 din 16 Aprilie 2025.

Articolul Poliția Rutieră începe verificarea persoanelor cu handicap apare prima dată în .