De Editor 
Ministerul Muncii și Solidarităţii Sociale a lansat pe 05 Septembrie 2025, Proiectul de Ordin pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap, cu modificările și completările ulterioare. Fața de Ordinul nr. 762 din 31 august 2007 aflat astazi in vigoare, noul ordin aduce cateva modificari substantiale.
Daca pana cum se solicitau de catre comisiile de evaluare documente precum audiometrie subiectiva tonala liminara, audiometrie vocala, potentiale evocate auditive precoce, impedansmetrie si otoemisiuni acustice, la lista se mai adauga si audiometrie in câmp liber cu proteză auditivă.
Deficienta medie (handicap mediu), care era definita ca o „pierdere auditiva bilaterala intre 41-70 dB, protezabila” devine „pierdere auditivă bilaterală între 41-70 dB, postprotezare„.
Deficienţă accentuată, definita anterior ca o „pierderea auditiva peste 70 dB care se protezeaza greu, asociata cu tulburari psihice si de limbaj ” se restrange doar la persoanele cu „pierderea auditivă bilaterală peste 70 dB care se protezează greu, asociată cu tulburări psihice şi de limbaj”
Desi inca din 2007 exista o ambiguitate care discrimina persoanele cu pierdere de peste 70db insa fara probleme psihice sau de limbaj, noul Ordin aduce si mai multe ambiguitati care vor duce la discriminarea persoanelor cu dizabilitati auditive, respectiv:
- desi deficienta medie este definita ca „pierdere auditiva bilaterala„, totusi se solicita „audiometrie in câmp liber cu proteză auditivă” (una singura). Nu se spune cine trebuie sa furnizeze proteza respectiva, avand in vedere ca CNAS deconteaza doar 1203 lei, pentru o singura proteza auditiva, primita in cateva luni de zile in cel mai fericit caz, de multe ori refuzata persoanelor in varsta.
- a masura nivelul de auz dupa protezare auditiva echivalează cu evaluarea subiectiva a posibilitatii de deplasare prin camera de evaluare a unei persoane cu membrele aputate, cu ajutorul carucior cu rotile. Simpla amplificare a sunetului de catre proteze auditive, nu echivaleaza automat cu tratarea hipoacuziei, asa cum o pereche ieftina de ochelari poate corecta usor miopia de exemplu. Hipoacuzia este o afectiune mult mai complexa si exista foarte multi hipoacuzici care cu protezele auditive „aud, dar nu inteleg„. Pe de-o parte din cauza limitarilor tehnologice ale protezelor auditive, pe de alta din cauza pierderii partiale a inteligibilitatii limbajului de catre persoanele suferinde. Astfel de hipoacuzici, chiar daca sunt protezati si aud fara probleme claxoane, ciripit de pasarele sau soneria de la usa, totusi nu se vor descuca niciodata decent intr-un post de ospatar la restaurant, vanzatoare la o casa de bilete sau alte meserii care necesita comunicare verbala in medii mai zgomotoase.
- dupa ordinul curent, dar si cel ce se pregateste, o persoana cu o scadere de 65db pe o ureche si 75db pe cealalta, nu se va incadra la niciun grad de handicap.
- exista in continuare persoane cu pierderi auditive bilaterale de peste 70db, hipoacuzie dobandita dupa perioada copilariei de invatare a limbajului. Astfel, desi nu au probleme psohologice sau de limbaj, insa au probleme serioase de inteligibilitate chiar si protezate, nu pot fi incadrate la niciun grad de handicap.
Putem concluziona astfel ca in conformitate cu noul Ordin pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap, România va fi probabil prima țară din lume care a scăpat de persoanele cu dizabilități auditive.
Speram că aceste probleme ale Ordinului să fie remediate în varianta finală. Propunerile dvs, sugestiile și opiniile cu privire la acest proiect pot fi transmise la adresa de e-mail [email protected] .