<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Afectiuni</title>
	<atom:link href="https://www.auz.ro/sectiune/afectiuni/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://www.auz.ro</link>
	<description></description>
	<lastBuildDate>Sun, 18 Oct 2026 05:58:09 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://www.auz.ro/wp-content/uploads/2017/11/cropped-auz-32x32.png</url>
	<title>Afectiuni</title>
	<link>https://www.auz.ro</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Tinitus: stimularea electrică a limbii poate reduce țiuitul cronic din urechi</title>
		<link>https://www.auz.ro/tinitus-tratament-socuri-electrice-limba-casti-sunet/</link>
					<comments>https://www.auz.ro/tinitus-tratament-socuri-electrice-limba-casti-sunet/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Editor]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 18 Oct 2026 05:58:09 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Acufene]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.auz.ro/?p=701</guid>

					<description><![CDATA[<p>Un dispozitiv care trimite impulsuri electrice slabe pe limbă, în timp ce persoana ascultă sunete...</p>
<p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://www.auz.ro/tinitus-tratament-socuri-electrice-limba-casti-sunet/">Tinitus: stimularea electrică a limbii poate reduce țiuitul cronic din urechi</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://www.auz.ro"></a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p data-lfile-container="a08407fb-fc88-4351-8c82-2767e84dd7f0" data-pm-slice="1 1 []">Un dispozitiv care trimite impulsuri electrice slabe pe limbă, în timp ce persoana ascultă sunete prin căști, a redus tinitusul la majoritatea participanților dintr-un studiu cu 326 de pacienți, iar efectul s-a menținut până la un an după tratament. Studiul a fost prezentat de revista Science în octombrie 2020, iar de atunci dispozitivul, numit Lenire, a fost aprobat în SUA și a intrat în 2026 în ghidurile medicilor ORL americani.</p>
<h2 id="ce-este-tinitusul-și-de-ce-contează-această-veste">Ce este tinitusul și de ce contează această veste</h2>
<p>Tinitusul înseamnă să auzi un țiuit, un bâzâit, un șuierat sau un vâjâit care nu vine din mediul înconjurător. Între 10% și 15% dintre adulți trăiesc cu el în formă cronică. Pentru unii este doar o neplăcere, pentru alții afectează somnul, concentrarea și starea emoțională.</p>
<p>Până de curând nu exista niciun medicament sau dispozitiv recomandat oficial pentru tinitus. Variantele erau terapia cu sunete, aparatele auditive (când există și pierdere de auz) și consilierea de tip cognitiv-comportamental. De aceea, orice tratament nou testat pe sute de oameni merită urmărit cu atenție, dar și cu spirit critic.</p>
<h2 id="cum-funcționează-sunet-plus-furnicături-pe-limbă">Cum funcționează: sunet plus „furnicături” pe limbă</h2>
<p>Tratamentul se numește neuromodulare bimodală, adică stimularea simultană a două simțuri. Dispozitivul Lenire, produs de compania irlandeză Neuromod Devices, are trei părți: căști prin care se aud tonuri special concepute, o mică paletă de plastic cu electrozi care se așază pe vârful limbii și o unitate de control care sincronizează cele două semnale.</p>
<p>Pacienții descriu senzația de pe limbă ca pe o ușoară furnicătură, asemănătoare bomboanelor efervescente. Ideea din spate este că sunetul și atingerea, primite în același timp, „antrenează” creierul să reducă activitatea anormală a neuronilor din căile auditive și să acorde mai puțină atenție țiuitului.</p>
<p>Descoperirea a venit întâmplător. Inginerul biomedical Hubert Lim, de la Universitatea din Minnesota, testa un implant cerebral când un pacient a observat brusc că nu își mai aude tinitusul. Lim a testat apoi pe cobai stimularea urechilor, gâtului și membrelor, iar limba s-a dovedit una dintre cele mai bune ținte.</p>
<p>Tratamentul se face acasă, de obicei aproximativ o oră pe zi, timp de 12 săptămâni, sub supravegherea unui audiolog sau medic ORL.</p>
<h2 id="ce-au-arătat-studiile">Ce au arătat studiile</h2>
<p>Primul studiu mare, TENT-A1, publicat în Science Translational Medicine în 2020, a inclus 326 de adulți cu tinitus cronic din Irlanda și Germania. Participanții au fost împărțiți aleatoriu în trei grupuri cu setări diferite de stimulare și au fost urmăriți 12 săptămâni de tratament plus 12 luni după.</p>
<ul>
<li>La finalul tratamentului, severitatea tinitusului a scăzut semnificativ în toate grupurile, măsurată cu două chestionare standard (THI și TFI).</li>
<li>Aproximativ 86% dintre participanții care au folosit dispozitivul conform indicațiilor au raportat o ameliorare.</li>
<li>La un an după oprirea tratamentului, aproximativ 80% aveau încă scoruri mai mici, cu scăderi medii de 12,7 și 14,5 puncte.</li>
<li>Nu au fost raportate efecte adverse grave legate de tratament.</li>
</ul>
<p>Au urmat alte două studii. TENT-A2 (191 de participanți, 2022) a arătat că schimbarea tipului de stimulare la jumătatea tratamentului aduce un beneficiu suplimentar. TENT-A3 (112 participanți, publicat în Nature Communications în 2024) a comparat 6 săptămâni de terapie doar cu sunet cu 6 săptămâni de terapie combinată. La persoanele cu tinitus moderat sau sever, 58,6% au răspuns la terapia combinată, față de 43,2% la sunet singur. Pe baza acestui studiu, autoritatea americană FDA a aprobat dispozitivul în martie 2023.</p>
<p>Studii realizate ulterior în clinici obișnuite din SUA și Germania au raportat rezultate asemănătoare, cu ameliorări semnificative la aproximativ 8 din 10 pacienți cu tinitus deranjant.</p>
<h2 id="ce-rezerve-există">Ce rezerve există</h2>
<p>Cercetătorii independenți au apreciat munca drept importantă, dar au atras atenția asupra câtorva limite:</p>
<ul>
<li><strong>Lipsa unui grup placebo.</strong> Studiile nu au comparat dispozitivul cu o variantă falsă, inactivă. Pacienții simt stimularea pe limbă, deci știu că primesc tratament, iar așteptările pot influența rezultatele.</li>
<li><strong>Nu este un leac.</strong> Tinitusul de obicei nu dispare, ci devine mai puțin deranjant. Unii pacienți au spus că simptomele au revenit după ce au oprit tratamentul.</li>
<li><strong>Nu funcționează la fel pentru toți.</strong> Beneficiul clar a apărut la persoanele cu tinitus moderat sau sever; la cei cu forme ușoare rezultatele au fost inconsecvente. Cam o treime dintre participanți au observat o accentuare temporară a tinitusului în timpul tratamentului.</li>
<li><strong>Multe studii sunt finanțate de producător.</strong> Hubert Lim este și director științific al Neuromod Devices.</li>
<li><strong>Costul este ridicat.</strong> În SUA tratamentul costă aproximativ 4.000 de dolari, iar în Marea Britanie circa 3.400 de lire, de regulă fără decontare de la asigurări.</li>
</ul>
<p>Dispozitivul are marcaj CE și este disponibil în mai multe țări europene din 2019, însă la data scrierii articolului nu am găsit informații despre clinici care să îl ofere în România.</p>
<h2 id="ce-înseamnă-pentru-tine-dacă-ai-tinitus">Ce înseamnă pentru tine, dacă ai tinitus</h2>
<p>Vestea este bună, dar nu înseamnă că există o soluție rapidă. Primul pas rămâne un consult la medicul ORL și un audiogram, pentru că tinitusul poate fi semnul unei probleme care se poate trata: dop de cerumen, infecție, efecte ale unor medicamente, tensiune arterială sau pierdere de auz.</p>
<p>Ce poți face de acum:</p>
<ol>
<li>Mergi la ORL dacă țiuitul durează mai mult de câteva săptămâni, apare doar pe o ureche, pulsează în ritmul inimii sau vine împreună cu amețeli ori scăderea bruscă a auzului. Scăderea bruscă a auzului este o urgență.</li>
<li>Dacă ai și pierdere de auz, întreabă despre <a href="https://www.auz.ro/aparate-auditive/">aparatele auditive</a>. Pentru mulți oameni ele reduc și percepția tinitusului.</li>
<li>Întreabă despre terapia cu sunete și despre terapia cognitiv-comportamentală, care au cele mai solide dovezi.</li>
<li>Protejează-ți urechile de zgomot puternic, ca să nu agravezi problema.</li>
<li>Ferește-te de produsele care promit „vindecarea” tinitusului fără dovezi științifice.</li>
</ol>
<p>Dacă te gândești la Lenire, discută cu medicul dacă ești un candidat potrivit. Tratamentul este destinat adulților cu tinitus cronic, prezent de cel puțin 3 luni, și se face doar sub supravegherea unui specialist.</p>
<h2 id="surse">Surse</h2>
<ul>
<li><a href="https://www.science.org/content/article/electric-shocks-tongue-can-quiet-chronic-ringing-ears" target="_blank" rel="noopener noreferrer nofollow">Electric shocks to the tongue can quiet chronic ringing ears – Science (octombrie 2020)</a></li>
<li><a href="https://doi.org/10.1126/scitranslmed.abb2830" target="_blank" rel="noopener noreferrer nofollow">Studiul TENT-A1 – Science Translational Medicine, DOI 10.1126/scitranslmed.abb2830</a></li>
<li><a href="https://medicaldialogues.in/ent/news/tongue-shock-therapy-beneficial-for-tinnitus-claims-study-70428" target="_blank" rel="noopener noreferrer nofollow">Rezumatul studiului TENT-A1 – Medical Dialogues</a></li>
<li><a href="https://doi.org/10.1038/s41467-024-50473-z" target="_blank" rel="noopener noreferrer nofollow">Studiul TENT-A3 – Nature Communications (2024)</a></li>
<li><a href="https://hearingreview.com/hearing-loss/tinnitus/neuromod-devices-lenire-receives-de-novo-approval-from-fda" target="_blank" rel="noopener">Aprobarea FDA – Hearing Review</a></li>
<li><a href="https://www.fh-partners.com/news-entries/2026/10/16/lenire-now-included-in-us-ent-clinical-practice-guidelines-first-new-treatment-added-by-american-academy-of-otolaryngology-since-establishment-of-the-academys-tinnitus-guidelines" target="_blank" rel="noopener noreferrer nofollow">Lenire, inclus în ghidurile AAO-HNSF (octombrie 2026)</a></li>
<li><a href="https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40295853/" target="_blank" rel="noopener noreferrer nofollow">Studiu în practică clinică, Alaska – Communications Medicine (2025)</a></li>
<li><a href="https://www.npr.org/sections/health-shots/2024/04/15/1244501055/" target="_blank" rel="noopener noreferrer nofollow">Experiența pacienților și costul – NPR (2024)</a></li>
<li><a href="https://soundrelief.com/blogs/lenire-tinnitus-treatment" target="_blank" rel="noopener noreferrer nofollow">Analiză critică: lipsa grupului placebo – Sound Relief</a></li>
</ul>
<p><em>Articol informativ, nu înlocuiește consultul medical.</em></p>
<p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://www.auz.ro/tinitus-tratament-socuri-electrice-limba-casti-sunet/">Tinitus: stimularea electrică a limbii poate reduce țiuitul cronic din urechi</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://www.auz.ro"></a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.auz.ro/tinitus-tratament-socuri-electrice-limba-casti-sunet/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Presbiacuzia – pierderea auzului legată de vârstă</title>
		<link>https://www.auz.ro/presbiacuzia-pierderea-auzului-cu-varsta/</link>
					<comments>https://www.auz.ro/presbiacuzia-pierderea-auzului-cu-varsta/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Editor]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 24 Jan 2026 05:55:16 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Afectiuni]]></category>
		<category><![CDATA[Hipoacuzie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.auz.ro/?p=607</guid>

					<description><![CDATA[<p>Presbiacuzia este una dintre cele mai frecvente afecțiuni senzoriale ale vârstei adulte și înaintate, fiind...</p>
<p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://www.auz.ro/presbiacuzia-pierderea-auzului-cu-varsta/">Presbiacuzia – pierderea auzului legată de vârstă</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://www.auz.ro"></a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Presbiacuzia este una dintre cele mai frecvente afecțiuni senzoriale ale vârstei adulte și înaintate, fiind considerată o consecință aproape naturală a procesului de îmbătrânire. Deși nu pune viața în pericol, impactul ei asupra calității vieții este profund și adesea subestimat. Pierderea progresivă a auzului influențează comunicarea, relațiile sociale, starea emoțională și chiar funcțiile cognitive. Într-o societate în care longevitatea este în creștere, presbiacuzia devine nu doar o problemă medicală, ci și una socială și economică.</p>
<h3>Ce este presbiacuzia</h3>
<p>Presbiacuzia reprezintă pierderea auditivă neurosenzorială, bilaterală și progresivă, asociată cu înaintarea în vârstă. Afectează în special percepția sunetelor de frecvență înaltă și capacitatea de a înțelege vorbirea, mai ales în medii zgomotoase. De cele mai multe ori, debutul este insidios, iar persoana afectată se adaptează treptat la deficit, fără să conștientizeze pe deplin schimbarea.</p>
<p>Din punct de vedere clinic, presbiacuzia nu este o boală unică, ci rezultatul cumulativ al mai multor mecanisme biologice și factori de mediu. Aceasta explică de ce evoluția și severitatea diferă semnificativ de la o persoană la alta.</p>
<h3>Cum funcționează auzul și ce se modifică odată cu vârsta</h3>
<p>Pentru a înțelege presbiacuzia, este util să privim pe scurt mecanismul auzului. Sunetele sunt captate de pavilionul urechii, transmise prin conductul auditiv extern către timpan, apoi amplificate de oscioarele urechii medii. Vibrațiile ajung în cohlee, unde celulele ciliate transformă energia mecanică în impulsuri nervoase, care sunt transmise către creier prin nervul auditiv.</p>
<p>Odată cu înaintarea în vârstă, pot apărea modificări la fiecare nivel al acestui lanț. Celulele ciliate din cohlee se degradează progresiv și nu se regenerează. Vasele de sânge care hrănesc structurile urechii interne pot suferi modificări aterosclerotice, reducând aportul de oxigen. De asemenea, pot apărea modificări la nivelul nervului auditiv și al centrilor auditivi corticali, afectând procesarea sunetelor.</p>
<h3>Tipuri de presbiacuzie</h3>
<p>Deși în practică termenul este folosit generic, din punct de vedere fiziopatologic se descriu mai multe tipuri de presbiacuzie, care pot coexista:</p>
<ul>
<li>Presbiacuzia senzorială este legată de degenerarea celulelor ciliate, în special a celor responsabile de frecvențele înalte. Este forma cea mai frecventă și explică dificultatea de a auzi consoanele.</li>
<li>Presbiacuzia neurală implică afectarea fibrelor nervului auditiv, ducând la o scădere disproporționată a înțelegerii vorbirii față de pierderea auditivă măsurată.</li>
<li>Presbiacuzia metabolică apare prin atrofia striei vasculare, o structură esențială pentru menținerea potențialului electric al cohleei. Aceasta determină o scădere relativ uniformă a auzului pe toate frecvențele.</li>
<li>Presbiacuzia mecanică este asociată cu rigidizarea structurilor mecanice ale cohleei, afectând transmisia vibrațiilor.</li>
<li>Factori de risc și cauze favorizante</li>
</ul>
<p>Deși vârsta este principalul factor, presbiacuzia nu este determinată exclusiv de aceasta. Expunerea cronică la zgomot, chiar și la niveluri considerate „acceptabile” profesional, accelerează degradarea auditivă. Persoanele care au lucrat în medii industriale, construcții sau au fost expuse frecvent la muzică la volum ridicat prezintă un risc crescut.</p>
<p>Factorii genetici joacă un rol important, explicând de ce unele persoane își păstrează un auz relativ bun la vârste înaintate. Bolile cardiovasculare, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială și dislipidemiile contribuie prin afectarea microcirculației urechii interne.</p>
<p>Medicamentele ototoxice, consumul de tutun, alcoolul în exces și inflamațiile cronice pot, de asemenea, grăbi apariția și progresia presbiacuziei.</p>
<h3>Manifestări clinice</h3>
<p>Simptomele presbiacuziei se instalează lent și sunt adesea subtile la început. Mulți pacienți observă că „aud, dar nu înțeleg”, mai ales când mai multe persoane vorbesc simultan. Vocile feminine sau ale copiilor devin mai greu de perceput, iar sunetele înalte, precum soneria telefonului sau ciripitul păsărilor, pot trece neobservate.</p>
<p>Pe măsură ce afecțiunea progresează, apare nevoia de a crește volumul televizorului, solicitarea repetării mesajelor și evitarea situațiilor sociale zgomotoase. Aceste comportamente pot fi interpretate greșit de cei din jur ca lipsă de atenție sau dezinteres.</p>
<h3>Impactul psihologic și social</h3>
<p>Efectele presbiacuziei depășesc sfera senzorială. Dificultățile de comunicare pot duce la izolare socială, frustrare și scăderea stimei de sine. Mulți pacienți dezvoltă <a href="https://terapiepsihologica.ro/anxietate/" target="_blank" rel="noopener">anxietate</a> în situații sociale și evită conversațiile de grup.</p>
<p>Există dovezi tot mai solide care leagă pierderea auditivă netratată de declinul cognitiv și de un risc crescut de demență. Mecanismele propuse includ efortul cognitiv crescut pentru decodarea sunetelor, reducerea stimulării auditive a creierului și izolarea socială.</p>
<h3>Diagnosticul presbiacuziei</h3>
<p>Diagnosticul se bazează pe evaluarea clinică și audiologică. Anamneza detaliată evidențiază debutul progresiv și bilateral al simptomelor. Examenul ORL exclude alte cauze de hipoacuzie, precum dopul de cerumen sau otitele cronice.</p>
<p>Audiometria tonală este investigația de bază și arată tipic o pierdere mai accentuată la frecvențe înalte. Audiometria vocală oferă informații despre capacitatea de înțelegere a vorbirii, iar impedanțometria evaluează funcția urechii medii.</p>
<p>În anumite situații, pot fi necesare investigații suplimentare pentru a exclude alte patologii asociate.</p>
<h3>Diferențierea de alte tipuri de hipoacuzie</h3>
<p>Este important ca presbiacuzia să fie diferențiată de alte cauze de pierdere auditivă, cum ar fi hipoacuzia de transmisie, otoscleroza sau hipoacuzia brusc instalată. Caracterul lent, simetric și progresiv este un element cheie în orientarea diagnosticului.</p>
<h3>Tratamentul presbiacuziei</h3>
<p>În prezent, nu există un tratament medicamentos care să vindece presbiacuzia. Managementul se concentrează pe compensarea deficitului auditiv și pe prevenirea consecințelor funcționale și psihosociale.</p>
<p><a href="https://www.auz.ro/aparate-auditive/">Aparatele auditive</a> reprezintă soluția principală. Tehnologia modernă permite adaptarea fină la profilul auditiv al fiecărui pacient, cu îmbunătățirea semnificativă a înțelegerii vorbirii. Cu toate acestea, acceptarea aparatului auditiv poate fi dificilă, din motive estetice, financiare sau psihologice.</p>
<p>În cazurile severe, implanturile cohleare pot fi o opțiune, chiar și la vârste înaintate, cu rezultate notabile în ceea ce privește comunicarea.</p>
<h3>Reabilitarea auditivă</h3>
<p>Reabilitarea nu se limitează la purtarea unui dispozitiv. Educația pacientului și a familiei, exercițiile de antrenament auditiv și strategiile de comunicare sunt esențiale. Vorbirea clară, contactul vizual și reducerea zgomotului de fond pot îmbunătăți semnificativ interacțiunea zilnică.</p>
<h3>Prevenția și încetinirea progresiei</h3>
<p>Deși procesul de îmbătrânire nu poate fi oprit, anumite măsuri pot întârzia sau reduce severitatea presbiacuziei. Protecția auditivă în medii zgomotoase, controlul bolilor cardiovasculare și evitarea expunerii inutile la zgomot intens sunt esențiale.</p>
<p>Un stil de viață sănătos, cu activitate fizică regulată și alimentație echilibrată, contribuie indirect la menținerea sănătății auditive prin susținerea circulației și a funcțiilor neurologice.</p>
<h3>Presbiacuzia în contextul îmbătrânirii active</h3>
<p>Abordarea modernă a presbiacuziei se înscrie în conceptul de îmbătrânire activă. Menținerea auzului funcțional permite persoanelor vârstnice să rămână implicate social, profesional și cultural. Identificarea precoce și intervenția timpurie pot face diferența dintre o viață activă și una marcată de izolare.</p>
<h3>Perspective de viitor</h3>
<p>Cercetările actuale explorează terapii regenerative, proteze auditive din ce în ce mai inteligente și soluții digitale care integrează auzul cu alte tehnologii de asistență. Deși vindecarea presbiacuziei rămâne un obiectiv îndepărtat, progresele din domeniul audiologiei oferă speranțe reale pentru o calitate mai bună a vieții.</p>
<h3>Concluzie</h3>
<p>Presbiacuzia este o realitate frecventă și adesea inevitabilă a înaintării în vârstă, dar nu trebuie acceptată pasiv. Înțelegerea mecanismelor, recunoașterea simptomelor și accesul la soluții moderne pot transforma această afecțiune dintr-o sursă de frustrare într-o condiție gestionabilă. Auzul nu este doar un simț, ci o poartă către relații, autonomie și demnitate, iar protejarea lui ar trebui să fie o prioritate pe tot parcursul vieții.</p>
<p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://www.auz.ro/presbiacuzia-pierderea-auzului-cu-varsta/">Presbiacuzia – pierderea auzului legată de vârstă</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://www.auz.ro"></a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.auz.ro/presbiacuzia-pierderea-auzului-cu-varsta/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Terapia genetică poate restabili auzul la adulți, arată un studiu clinic</title>
		<link>https://www.auz.ro/terapia-genetica-poate-repara-auzul-la-adulti/</link>
					<comments>https://www.auz.ro/terapia-genetica-poate-repara-auzul-la-adulti/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Editor]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 14 Nov 2025 06:06:38 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Afectiuni]]></category>
		<category><![CDATA[Hipoacuzie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.auz.ro/?p=581</guid>

					<description><![CDATA[<p>Terapia genetică, soluția non-invazivă Până la trei din fiecare 1.000 de nou-născuți prezintă pierderea auzului...</p>
<p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://www.auz.ro/terapia-genetica-poate-repara-auzul-la-adulti/">Terapia genetică poate restabili auzul la adulți, arată un studiu clinic</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://www.auz.ro"></a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<h2>Terapia genetică, soluția non-invazivă</h2>
<p>Până la trei din fiecare 1.000 de nou-născuți prezintă pierderea auzului la una sau ambele urechi. Deși implanturile cohleare oferă o speranță remarcabilă acestor copii, acestea necesită o intervenție chirurgicală invazivă. De asemenea, aceste implanturi nu pot reproduce complet nuanțele auzului natural.</p>
<p>Însă cercetări recente pe care le-am efectuat eu și colegii mei au arătat că o formă de terapie genetică poate restabili cu succes auzul la copiii mici și adulții tineri născuți cu surditate congenitală.</p>
<p>Cercetarea noastră s-a concentrat în special pe copiii mici și adulții tineri născuți cu surditate asociată cu OTOF. Această afecțiune este cauzată de mutații ale genei OTOF care produce proteina otoferlină &#8211; o proteină esențială pentru auz.</p>
<p>Proteina transmite semnale auditive de la urechea internă la creier. Când această genă este mutată, transmisia se întrerupe, ducând la o pierdere profundă a auzului de la naștere.</p>
<p>Spre deosebire de alte tipuri de surditate genetică, persoanele cu mutații OTOF au structuri auditive sănătoase în urechea internă &#8211; problema este pur și simplu că o genă crucială nu funcționează corect.</p>
<p>Acest lucru îl face un candidat ideal pentru terapia genetică: dacă se poate repara gena defectă, structurile sănătoase existente ar trebui să poată restabili auzul.</p>
<h2>Terapia virală ajuta din nou</h2>
<p>În studiul nostru, am folosit un virus modificat ca sistem de livrare pentru a transporta o copie funcțională a genei OTOF direct în celulele auditive ale urechii interne. Virusul acționează ca un curier molecular, livrând soluția genetică exact acolo unde este nevoie.</p>
<p>Virusurile modificate fac acest lucru prin atașarea lor mai întâi la suprafața celulei ciliate, apoi convingând celula să le înghită întregi.</p>
<p>Odată ajunși în interior, se îmbarcă pe sistemul natural de transport al celulei până la centrul său de control (nucleul). Acolo, eliberează în cele din urmă instrucțiunile genetice pentru otoferlină neuronilor auditivi.</p>
<p>Echipa noastră a efectuat anterior studii pe primate și copii mici (cu vârste cuprinse între cinci și opt ani), care au confirmat că terapia virală este sigură. De asemenea, am putut ilustra potențialul terapiei de a restabili auzul &#8211; uneori la niveluri aproape normale.</p>
<p>Însă au rămas întrebări cheie cu privire la faptul dacă terapia ar putea funcționa la pacienții mai în vârstă &#8211; și care este vârsta optimă pentru ca pacienții să primească tratamentul.</p>
<p>Pentru a răspunde la aceste întrebări, am extins studiul nostru clinic în cinci spitale, înscriind zece participanți cu vârste cuprinse între unu și 24 de ani. Toți au fost diagnosticați cu <a href="https://www.auz.ro/surditatea-cauze-remedii-tratament-acuitate-auditiva/">surditate</a> asociată cu OTOF. Terapia virală a fost injectată în urechea internă a fiecărui participant.</p>
<p>Am monitorizat îndeaproape siguranța pe parcursul celor 12 luni ale studiului prin examinări ale urechii și analize de sânge. Îmbunătățirile auzului au fost măsurate atât folosind teste obiective de răspuns ale trunchiului cerebral, cât și evaluări comportamentale ale auzului.</p>
<p>Din testele de răspuns ale trunchiului cerebral, pacienții au auzit clicuri rapide sau bipuri scurte de diferite tonuri, în timp ce senzorii au măsurat răspunsul electric automat al creierului.</p>
<p>Într-un alt test, pacienții auzeau tonuri constante, stabile, la diferite înălțimi, în timp ce un computer analiza undele cerebrale pentru a vedea dacă acestea urmau automat ritmul acestor sunete.</p>
<p>Pentru evaluarea auzului comportamental, pacienții purtau căști și ascultau bipuri slabe la diferite înălțimi. Apăsau un buton sau ridicau mâna de fiecare dată când auzeau un bip &#8211; indiferent cât de slab era.</p>
<p>Îmbunătățirile auzului au fost atât rapide, cât și semnificative &#8211; în special la participanții mai tineri. În prima lună de tratament, îmbunătățirea totală medie a auzului a atins 62% la testele obiective de răspuns al trunchiului cerebral și 78% la evaluările auzului comportamental.</p>
<p>Doi participanți au obținut o percepție aproape normală a vorbirii. Părintele unui participant în vârstă de șapte ani a spus că fiul ei putea auzi sunete la doar trei zile după tratament.</p>
<p>Pe parcursul perioadei de studiu de 12 luni, zece pacienți au prezentat efecte secundare foarte ușoare până la moderate. Cel mai frecvent efect advers a fost o scădere a numărului de globule albe. În mod crucial, nu s-au observat evenimente adverse grave. Acest lucru a confirmat profilul de siguranță favorabil al acestei terapii genetice bazate pe virus.</p>
<h2>Tratarea surdității genetice</h2>
<p>Aceasta este prima dată când astfel de rezultate au fost obținute atât la pacienți adolescenți, cât și la adulți cu surditate asociată cu OTOF.</p>
<p>Constatările dezvăluie, de asemenea, informații importante despre fereastra ideală pentru tratament, copiii cu vârste cuprinse între cinci și opt ani prezentând cel mai pronunțat beneficiu.</p>
<p>Deși copiii mai mici și participanții mai mari au arătat, de asemenea, o îmbunătățire, recuperarea lor a fost mai puțin dramatică. Aceste rezultate contraintuitive la copiii mai mici sunt surprinzătoare.</p>
<p>Deși integritatea și funcția urechii interne păstrate la vârste fragede ar trebui, teoretic, să prezică un răspuns mai bun la terapia genetică, aceste descoperiri sugerează că capacitatea creierului de a procesa sunete nou restaurate poate varia la diferite vârste. Motivele pentru aceasta nu sunt încă înțelese.</p>
<p>Acest studiu este o piatră de hotar. Prin reducerea decalajului dintre studiile pe animale și oameni și diverși pacienți de vârste diferite, intrăm într-o nouă eră în tratamentul surdității genetice.</p>
<p>Deși rămân încă întrebări despre cât durează efectele acestei terapii, pe măsură ce terapia genetică continuă să avanseze, posibilitatea vindecării &#8211; nu doar a gestionării &#8211; pierderii auzului genetic devine o realitate.</p>
<p>Surditatea asociată cu OTOF este doar începutul. Noi, împreună cu alte echipe de cercetare, lucrăm la dezvoltarea de terapii care vizează alte gene, mai comune, legate de pierderea auzului.</p>
<p>Acestea sunt mai complexe de tratat, dar studiile pe animale au dat rezultate promițătoare. Suntem optimiști că, în viitor, terapia genetică va fi disponibilă pentru multe tipuri diferite de surditate genetică.</p>
<p><em><a href="https://theconversation.com/profiles/maoli-duan-2406974" target="_blank" rel="noopener">Maoli Duan</a>, profesor asociat, consultant senior, <a href="https://theconversation.com/institutions/karolinska-institutet-1250" target="_blank" rel="noopener">Institutul Karolinska</a></em></p>
<p><strong>Acest articol este republicat din <a href="https://theconversation.com/" target="_blank" rel="noopener">The Conversation</a> sub licență Creative Commons. Citiți <a href="https://theconversation.com/gene-therapy-restores-hearing-in-toddlers-and-teenagers-born-with-congenital-deafness-new-research-258112" target="_blank" rel="noopener">articolul original</a>.</strong></p>
<p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://www.auz.ro/terapia-genetica-poate-repara-auzul-la-adulti/">Terapia genetică poate restabili auzul la adulți, arată un studiu clinic</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://www.auz.ro"></a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.auz.ro/terapia-genetica-poate-repara-auzul-la-adulti/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Tinitus: modul creierului nostru de a face față leziunilor nervoase</title>
		<link>https://www.auz.ro/tinitus-creier-leziuni-nervoase/</link>
					<comments>https://www.auz.ro/tinitus-creier-leziuni-nervoase/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Editor]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 07 Dec 2023 09:50:26 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Acufene]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.auz.ro/?p=456</guid>

					<description><![CDATA[<p>Despre tinitus Ştii deja cât de deranjanta poate fi afecţiunea de tinitus dacă ești unul...</p>
<p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://www.auz.ro/tinitus-creier-leziuni-nervoase/">Tinitus: modul creierului nostru de a face față leziunilor nervoase</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://www.auz.ro"></a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<h2>Despre tinitus</h2>
<p>Ştii deja cât de deranjanta poate fi afecţiunea de tinitus dacă ești unul din cei zece adulți care sufera de un țiuit neîncetat în urechi,</p>
<p>Un nou studiu condus de cercetătorii de la Massachusetts Eye and Ear a descoperit dovezi că acest zgomot fantomă este generat de nervi hiperactivi pe care sistemul nervos nu îi mai poate dezactiva.</p>
<p>Oricât de răspândit este, tinitusul a rămas multă vreme un mister medical, dar acum cercetătorii au găsit dovezi care susțin o teorie importantă a originii acestui zgomot deranjant.</p>
<p>O explicație rapidă pentru cei care nu au experimentat-o ​​– aproximativ 10 până la 15% dintre adulții din întreaga lume aud un zgomot, un vuiet sau un bâzâit din interiorul urechilor, cunoscut sub numele de tinitus. Pentru unii, vine și pleacă. Pentru alții, este o afecţiune persistentă, fiind considerată cronică dacă durează mai mult de trei luni.</p>
<p>Tinitusul este de obicei asociat cu un fel de tulburare a urechii, cum ar fi expunerea la zgomot, pierderea auzului, rănirea, blocarea sau infecția. De asemenea, poate afecta persoanele surde, cu probleme de auz sau cu deficiențe de auz.</p>
<p>„<em>Dincolo de neplăcerea de a avea zgomote persistente sau alte sunete în urechi, simptomele tinitusului sunt debilitante la mulți pacienți, provocând privarea de somn, izolare socială, anxietate și depresie, afectând negativ performanța la muncă și reducându-le semnificativ calitatea vieții</em>”, spune. fiziologul auditiv Stéphane Maison de la Massachusetts Eye and Ear Infirmary, care a făcut parte din echipa de cercetare.</p>
<h2>Cauzele suspectate pentru tinitus</h2>
<p>Până acum, nu suntem în întregime siguri de ce apare tinitusul, dar în absența unei vibrații fizice care creează sunetul, teoria principală este că acesta apare în nervii care transmit de obicei informațiile sonore către creier.</p>
<p>Susținătorii acestei teorii cred că este modul creierului de a compensa pierderea sau absența auzului. Prin mărirea volumului atunci când intră puțin sau nimic, zgomotul static de fundal al sistemului nostru auditiv intern este, de asemenea, mărit până la un bâzâit zgomotos.</p>
<p>Noul studiu s-a concentrat pe tinitusul la persoanele nu au probleme de auz. Ei au descoperit că acești subiecți au avut un anumit grad de pierdere a nervilor auditivi, ceea ce nu este ceva ce testele de auz convenționale pot detecta.</p>
<p>Cu vârste cuprinse între 18 și 72 de subiecți, toți cei 294 de subiecți au avut ceea ce este considerat „auz normal” în testele convenționale. În cadrul acestui grup, 29 de persoane se confruntau cu tinitus constant de mai mult de șase luni, iar 64 au avut fie tinitus constant timp de mai puțin de 6 luni, fie tinitus intermitent în urma expunerii la zgomot (de exemplu, după <a href="https://www.auz.ro/muzicieni-acufene/">participarea la un concert</a>). Restul – aproximativ o treime – nu avuseseră niciodată tinitus.</p>
<p>Ei au descoperit o asociere între auto-raporturile de tinitus cronic și degenerarea neuronală cohleară (CND). Nervul cohlear poate fi deteriorat prin supraexpunere la sunet și ca parte a îmbătrânirii normale, chiar și atunci când celulele senzoriale rămân intacte.</p>
<p>Gradul de tinitus experimentat de o persoană a fost un predictor puternic pentru răspunsul neuronal cohlear. Persoanele cu tinitus au avut tendința de a avea un reflex muscular mai slab al urechii medii, care este menit să ne protejeze urechile de sunete puternice, de joasă frecvență, precum basul dintr-un club de noapte. Au avut, de asemenea, un reflex olivocohlear mai puternic, care de obicei ne ajută să procesăm zgomotele care sunt distribuite pe o secțiune largă a intervalului audibil.</p>
<p>Cu cât tinitusul era mai persistent, cu atât aceste răspunsuri erau mai proeminente. Potrivit cercetătorilor, acest lucru sugerează că „<em>sustenabilitatea tinitusului poate fi dependentă de gradul de deteriorare neuronală periferică</em>”.</p>
<p>„<em>Munca noastră împacă ideea că tinitusul poate fi declanșat de o pierdere a nervului auditiv, inclusiv la persoanele cu auz normal</em>”, spune Maison.</p>
<h2>Studii anterioare</h2>
<p>Studiile anterioare cu modele de rozătoare au descoperit că o familie de proteine ​​numite neurotrofine ar putea fi folosită pentru a încuraja nervul auditiv să se repare singur. Cercetătorii acestei noi lucrări speră că descoperirile lor vor stimula investigații suplimentare asupra acestei terapii pentru uz uman.</p>
<p>„<em>Nu vom reuși să vindecăm tinitusul până când nu înțelegem pe deplin mecanismele care stau la baza genezei sale. Această lucrare este un prim pas către obiectivul nostru final de a reduce la tăcere tinitusul</em>”, spune Maison.</p>
<p>„<em>Ideea că, într-o zi, cercetătorii ar putea să aducă înapoi sunetul lipsă la creier și, poate, să-i reducă hiperactivitatea împreună cu recalificarea, aduce cu siguranță speranța unui tratament mai aproape de realitate</em>”.</p>
<p>Cercetarea este publicată în <a href="https://www.nature.com/articles/s41598-023-46741-5#ref-CR124" target="_blank" rel="noopener">Scientific Reports</a>.</p>
<p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://www.auz.ro/tinitus-creier-leziuni-nervoase/">Tinitus: modul creierului nostru de a face față leziunilor nervoase</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://www.auz.ro"></a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.auz.ro/tinitus-creier-leziuni-nervoase/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Pierderea auzului este un factor de risc major pentru demență. Aparatele auditive pot ajuta.</title>
		<link>https://www.auz.ro/hipoacuzie-risc-major-dementa/</link>
					<comments>https://www.auz.ro/hipoacuzie-risc-major-dementa/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Editor]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 30 Nov 2022 07:51:15 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Hipoacuzie]]></category>
		<category><![CDATA[Proteze auditive]]></category>
		<category><![CDATA[aparate auditive]]></category>
		<category><![CDATA[demenţă]]></category>
		<category><![CDATA[hipoacuzie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.auz.ro/?p=448</guid>

					<description><![CDATA[<p>Disponibilitatea mai mare a aparatelor auditive ar putea îmbunătăți viața celor cu pierderi de auz...</p>
<p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://www.auz.ro/hipoacuzie-risc-major-dementa/">Pierderea auzului este un factor de risc major pentru demență. Aparatele auditive pot ajuta.</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://www.auz.ro"></a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Disponibilitatea mai mare a aparatelor auditive ar putea îmbunătăți viața celor cu pierderi de auz ușoare până la moderate netratate și, de asemenea, ar atenua riscul de demență pentru hipoacuzici.</p>
<p>Demența este unul dintre cele mai mari obstacole de sănătate în calea îmbătrânirii bune. Este ireversibilă, dar ne putem reduce riscul de declanşare. O modalitate importantă și subapreciată din punct de vedere istoric de prevenire a acesteia este abordarea pierderii auzului. Având grijă de auzul nostru, ne putem îngriji și de creierul nostru.</p>
<h2>Situaţia actuală</h2>
<p>Peste 50 de milioane de oameni trăiau cu demență în întreaga lume în 2019. Se preconizează că acest număr va crește odată cu îmbătrânirea populației: se estimează că peste 130 de milioane de oameni vor trăi cu demență în 2050.</p>
<p>Pierderea auzului la vârsta mijlocie &#8211; între 45 și 65 de ani &#8211; este cel mai semnificativ factor de risc pentru demență, reprezentând mai mult de 8% din toate cazurile de demență, sugerează cercetările. Un<strong><a href="https://www.thelancet.com/article/S0140-6736(20)30367-6/fulltext" target="_blank" rel="noopener"> raport Lancet din 2020</a></strong> a calculat că pierderea auzului dublează aproximativ riscul de demență, asemănător cu riscul crescut cauzat de o leziune cerebrală traumatică. În plus, deoarece capacitatea de auz există într-un continuum, chiar și <a href="https://jamanetwork.com/journals/jamaotolaryngology/fullarticle/2755646" target="_blank" rel="noopener"><strong>pierderea auzului subclinic</strong></a> poate însemna un risc mai mare de demență.</p>
<p>Ca o modalitate de a reduce apariția demenței, abordarea pierderii auzului este un câștig garantat, a spus <strong><a href="https://publichealth.jhu.edu/faculty/2634/frank-r-lin" target="_blank" rel="noopener">Frank Lin</a></strong>, directorul Centrului Cochlear pentru Auz și Sănătate Publică la Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health. „<em>Este cu adevărat simplă, este tratabilă și există intervenții care nu prezintă niciun risc</em>”, care sunt subutilizate, a spus el.</p>
<p>Păstrarea capacității noastre de a auzi este fundamentală pentru „<em>strategiile de sănătate publică care pot optimiza cel mai bine sănătatea populațiilor de adulți în vârstă, astfel încât adulții în vârstă să trăiască o viață lungă și plină până la capăt</em>”, a spus Lin.</p>
<h2>De ce auzul degradat poate degrada cogniția</h2>
<p>Există mai multe ipoteze care se suprapun de ce pierderea auzului la vârsta mijlocie este asociată cu un risc mai mare de demență.</p>
<p>O ipoteză sugerează că <strong><a href="https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/13607863.2014.915924?casa_token=xRUk00NdRhoAAAAA:H6Dw6RejvF0dVen4mWPMCnP1aRuz_d7suMvlP5g55oBPwIIG1nNx7T7Df4rq2sMTarGk92oYqlebvQ" target="_blank" rel="noopener">auzul slab crește încărcătura cognitivă asupra creierului</a></strong>, care trebuie să muncească mai mult, în detrimentul altor facultăți mentale, pentru a descifra semnalele confuze pe care le transmit urechile.</p>
<p>Aceasta poate să nu fie cea mai bună explicație, totuși, pentru că cei cu pierdere a auzului și cogniție în declin se luptă și cu teste care nu depind de auz, a spus <strong><a href="https://www.ncl.ac.uk/medical-sciences/people/profile/timgriffiths.html" target="_blank" rel="noopener">Tim Griffiths</a></strong>, profesor de neurologie cognitivă la Universitatea Newcastle din Anglia.</p>
<p>Cercetările efectuate pe animale și pe oameni au descoperit că, odată cu pierderea auzului, <strong><a href="https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3951583/" target="_blank" rel="noopener">creierul se atrofiază mai repede</a></strong>, în special în lobul temporal &#8211; unde apar funcțiile auditive și de memorie cheie &#8211; potențial din cauza utilizării și stimulării diminuate.</p>
<p>Pierderea auzului poate provoca, de asemenea, <strong><a href="https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0896627320306103" target="_blank" rel="noopener">activitate aberantă în lobul temporal</a></strong>, făcându-l mai susceptibil la leziuni și patologii asociate cu boala Alzheimer, a spus Griffiths.</p>
<p>Pierderea auzului poate face dificilă legătura cu ceilalți, ceea ce duce la izolare socială, singurătate și depresie, care sunt factori de risc cunoscuți pentru demență. După cum ar fi spus autoarea și activistul surd și oarb ​​Helen Keller, „<strong><em>Orbirea ne rupe de lucruri, dar surditatea ne rupe de oameni</em></strong>”.</p>
<h2>Cum putem avea grijă de urechile și creierul nostru</h2>
<p>Celulele senzoriale ale cohleei din urechea internă ne permit să auzim. Aceste celule senzoriale, traduc vibrațiile undelor sonore care ne lovesc timpanele în semnale electrice care sunt trimise către regiunile auditive ale creierului, care le decodifică în ceea ce percepem ca sunet.</p>
<p>Când aceste celule senzoriale se degradeaza sau mor, semnalele trimise către creier devin și ele confuze. Aceste celule senzoriale nu sunt niciodata regenerate.</p>
<p>Expunerea prelungită la zgomot puternic este o modalitate prin care ne putem deteriora permanent celulele senzoriale și, în consecință, auzul.</p>
<p>Evitarea zgomotelor puternice sau purtarea dopurilor de urechi în setările în care știți că veți fi supus la sunete potențial dăunătoare este vitală pentru a vă proteja auzul.</p>
<p>Ne pierdem și auzul pe măsură ce îmbătrânim, proces care nu este pe deplin înțeles.</p>
<p>„<strong>Nu este inevitabil</strong>”, a spus Griffiths. „<strong>Există o populație de oameni în vârstă care nu au niciun deficit de auz</strong>.”</p>
<p>Dar mulți oameni vor experimenta o hipoacuzie, care este o pierdere treptată a auzului, odată cu vârsta. Potrivit Institutului Național pentru Surditate și Alte Tulburări de Comunicare, 1 din 3 persoane cu vârste cuprinse între 65 și 74 de ani și aproape jumătate dintre cei peste 75 de ani au hipoacuzie clinică.</p>
<p>Cunoașterea propriei noastre capacități de auz, accesând site-uri web de resurse precum <a href="https://hearingnumber.org/" target="_blank" rel="noopener">hearingnumber.org</a> este crucială pentru a înțelege cum putem aborda orice deficit, a spus Lin. La fel ca numărul zilnic de pași, nivelul de colesterol sau greutatea, <em>„este o altă măsură pe care ați cunoaște propria stare de sănătate</em>”, a spus el.</p>
<p><strong><a href="https://www.nidcd.nih.gov/health/statistics/quick-statistics-hearing" target="_blank" rel="noopener">Majoritatea persoanelor care pot beneficia de aparate auditive nu le folosesc</a></strong>. Pentru adulții cu deficiențe de auz de 70 de ani și peste, doar 30% raportează că folosesc dispozitivele; pentru adulții mai tineri care au deficiențe de auz, doar 16% folosesc aparate auditive.</p>
<p>Dacă aveți deficiență de auz, aparatele auditive vă pot ajuta și, de asemenea, pot menţine capacitățile mentale. Studiile preliminare par să promită că utilizarea aparatelor auditive protejează împotriva demenței. O analiză a 30 de studii a constatat că, în timp ce persoanele cu pierdere a auzului aveau o cogniție mai slabă decât cei cu auz normal, cei care au folosit aparate auditive <strong><a href="https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/coa.12607" target="_blank" rel="noopener">s-au descurcat din punct de vedere cognitiv mai bine decât cei care nu au folosit aparate auditive</a></strong>.</p>
<p>Lin conduce un studiu controlat, randomizat, cu aproape 1.000 de adulți în vârstă, pentru a răspunde mai definitiv dacă tratarea pierderii auzului cu aparate auditive reduce riscul de declin cognitiv. După trei ani și 20 de milioane de dolari de la National Institutes of Health, studiul se va încheia în 2023. Alte 20 de milioane de dolari au fost finanțate pentru a urmări toți participanții la studiu până în 2027.</p>
<p>Avem mult control asupra cât de bine îmbătrânim. Aproximativ 40% dintre demențe sunt considerate a fi potențial prevenibile prin abordarea factorilor de risc, cum ar fi hipertensiunea arterială, problemele de somn, consumul de alcool, fumatul, izolarea socială și obezitatea.</p>
<p>Și a avea grijă de auzul nostru este unul dintre cele mai mari cadouri pe care le putem oferi sinelui nostru prezent și viitor.</p>
<p>Pentru a beneficia de beneficiile unui auz mai bun și ale unei cogniții păstrate, „<em>Cred că principalul lucru este să obțineți aparate auditive adecvate și să le porți</em>”, a spus Griffiths.</p>
<p>Sursa: <a href="https://www.washingtonpost.com/" target="_blank" rel="noopener">Washington Post</a></p>
<p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://www.auz.ro/hipoacuzie-risc-major-dementa/">Pierderea auzului este un factor de risc major pentru demență. Aparatele auditive pot ajuta.</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://www.auz.ro"></a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.auz.ro/hipoacuzie-risc-major-dementa/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Poate COVID-19 să provoace acufene sau pierderea auzului?</title>
		<link>https://www.auz.ro/covid-19-acufene-pierderea-auzului/</link>
					<comments>https://www.auz.ro/covid-19-acufene-pierderea-auzului/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Editor]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 31 Jul 2020 06:35:30 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Acufene]]></category>
		<category><![CDATA[Afectiuni]]></category>
		<category><![CDATA[acufene]]></category>
		<category><![CDATA[coronavirus]]></category>
		<category><![CDATA[covid-19]]></category>
		<category><![CDATA[tinitus]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.auz.ro/?p=405</guid>

					<description><![CDATA[<p>Mai mult de una din 10 persoane internate într-un spital din Manchester cu coronavirus au...</p>
<p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://www.auz.ro/covid-19-acufene-pierderea-auzului/">Poate COVID-19 să provoace acufene sau pierderea auzului?</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://www.auz.ro"></a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Mai mult de una din 10 persoane internate într-un spital din Manchester cu coronavirus au raportat o deteriorare a auzului la opt săptămâni după externare, a descoperit un studiu. Oamenii de știință spun că există o nevoie urgentă de a investiga efectele acute și temporare ale Covid-19 asupra auzului și a sistemului audiovestibular.</p>
<p>La un sondaj telefonic au participat un număr de 121 de adulți internați la Spitalul Wythenshawe, parte din Trustul NHS Foundation din Manchester University. Când au fost întrebați despre modificările auzului lor, 16 dintre ei (13,2%) au declarat că auzul lor s-a agravat.</p>
<p>Opt persoane au raportat o deteriorare a auzului lor și alte opt au raportat zgomote de tip tinitus care nu sunt cauzate de o sursă exterioară.</p>
<p>Cercetătorii spun că rezultatele, publicate într-o scrisoare către Jurnalul Internațional de Audiologie, adaugă unui grup din ce în ce mai mare de dovezi conform cărora Sars CoV-2 are impact pe termen lung asupra sănătății și, eventual, auzului.</p>
<p>Kevin Munro, profesor de audiologie la Universitatea din Manchester și NIHR Manchester Biomedical Research Center plumb pentru tema sănătății auzului, a declarat:</p>
<blockquote><p><em>Știm deja că virușii precum rujeola, oreionul și meningita pot provoca pierderi de auz și coronavirusurile pot deteriora nervii care transportă informații către și dinspre creier. „Este posibil, teoretic, că Covid-19 ar putea cauza probleme cu părți ale sistemului auditiv, inclusiv urechea medie sau cohleea.</em></p>
<p><em>De exemplu, neuropatia auditivă, o tulburare de auz în care cohleea funcționează, dar transmiterea de-a lungul nervului auditiv către creier este afectată.</em></p></blockquote>
<h2>Ce este neuropatia auditivă?</h2>
<p>Persoanele cu neuropatie auditivă au dificultăți de auz atunci când există zgomot de fond, cum ar fi într-un restaurant.</p>
<p>O afecțiune numită sindrom Guillain-Barre a fost, de asemenea, legată de neuropatia auditivă, care este cunoscută, de asemenea, că are o asociere cu Covid-19.</p>
<p>Cercetătorii spun că este nevoie de mai multe studii pentru a putea identifica de ce există o asociere între virus și problemele de auz.</p>
<p>Aceștia au atenționat că revizuirea lor din iunie a identificat rapoarte privind pierderea auzului și tinitus, dar au existat doar un număr mic de studii, iar calitatea probelor a fost scăzută. Prof. Munro a spus:</p>
<blockquote><p><em>În timp ce suntem în mod rezonabil încrezători în diferențierea schimbărilor preexistente și recente ale auzului și tinitusului, solicităm prudență. Este posibil ca alți factori decât Covid-19 să aibă impact asupra pierderii auditive preexistente și a acufenelor. Acestea ar putea include stresul și anxietatea, inclusiv utilizarea măștilor de față care fac comunicarea mai dificilă, medicamente utilizate pentru a trata Covid-19 care ar putea deteriora urechea, sau alți factori legați de a fi bolnavi critici.</em></p>
<p><em>De aceea, credem că există o nevoie urgentă de studii de înaltă calitate pentru a investiga efectele acute și temporare ale Covid-19 asupra auzului și a sistemului audiovestibular. Sunt necesare urgent dovezi pentru factorii de decizie, deci trebuie să putem acționa rapid.</em></p></blockquote>
<p>Studiul a fost realizat de audiologii Universității din Manchester, susținuți de Centrul de Cercetări Biomedicale din NIHR Manchester.</p>
<p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://www.auz.ro/covid-19-acufene-pierderea-auzului/">Poate COVID-19 să provoace acufene sau pierderea auzului?</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://www.auz.ro"></a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.auz.ro/covid-19-acufene-pierderea-auzului/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>De ce atât de mulți copii născuți prematur suferă de hipoacuzie?</title>
		<link>https://www.auz.ro/copiii-nascuti-hipoacuzie/</link>
					<comments>https://www.auz.ro/copiii-nascuti-hipoacuzie/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Editor]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 12 Jan 2019 08:11:13 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Afectiuni]]></category>
		<category><![CDATA[Hipoacuzie]]></category>
		<category><![CDATA[copii]]></category>
		<category><![CDATA[hipoacuzie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.auz.ro/?p=328</guid>

					<description><![CDATA[<p>Până în prezent, se cunosc foarte bine două lucruri diferite, dar nu le putem conecta....</p>
<p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://www.auz.ro/copiii-nascuti-hipoacuzie/">De ce atât de mulți copii născuți prematur suferă de hipoacuzie?</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://www.auz.ro"></a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Până în prezent, se cunosc foarte bine două lucruri diferite, dar nu le putem conecta. De exemplu, am aflat încă din primele zile de studiu ale audiologiei că structura auditivă periferică este dezvoltata la copii în trimestrul al treilea al vieții prenatale. De asemenea, am aflat că incidența pierderii auzului este mai mare la copiii născuți prematur. Iar diferența este alarmant mai mare. În timp ce între 1 și 3 din 1000 de nou-născuți se așteaptă să aibă pierderi de auz la naștere, 15 din 100 (nu 1.000) dintre copiii prematuri pot avea pierderi semnificative ale auzului. Dacă bebelușii sunt rar nascuți înainte de sfârșitul celui de-al treilea trimestru, atunci incidența mai mare a pierderii auzului în prematuri poate fi cu adevărat pusă pe prematuritatea nașterii?</p>
<p>Se pare că bebelușii născuți prematuri primesc adesea antibiotice cu spectru larg pentru a preveni consecințele dăunătoare ale condițiilor care amenință viața. Deoarece realizarea unei antibiograme poate dura câteva zile, aceste antibiotice pot fi administrate de la naștere fără informații clare privind afecțiuni existente, întrucât în acele momente nu există timpul necesar pentru o diagnosticare detaliată și pentru a determina utilizarea antibioticelor specifice. Se pare că o bună parte din pierderea auzului observată la copiii prematuri poate fi un efect secundar al tratamentului cu antibiotice ototoxice și nu o consecință a prematurității în sine.</p>
<p>Putem avea ce-i mai bun din ambele lumi? Putem avea caracteristicile de combatere a bacteriilor cu antibiotice fără o potențială ototoxicitate? Răspunsul la aceste întrebări ar putea fi în curând afirmativ. Mai multe grupuri lucrează la diferite strategii pentru a preveni efectele ototoxice ale antibioticelor.</p>
<p>Una dintre metodele promițătoare folosește strategia de lărgire a dimensiunii moleculei de antibiotic, astfel încât să nu poată intra în celulele cohleare. Desigur, mai ușor de zis decât de făcut, deoarece în timp ce antibioticul  nu ar trebui să poată intra în celulele cohleare, acțiunea sa asupra agenților patogeni pe care încearcă să le combată nu ar trebui compromisă. Cu toate dificultățile apărute, se pare că există progrese și este posibil ca în curând să avem antibiotice eficiente care să nu provoace pierderea auzului.</p>
<p>Sursa: Audiology.org</p>
<p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://www.auz.ro/copiii-nascuti-hipoacuzie/">De ce atât de mulți copii născuți prematur suferă de hipoacuzie?</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://www.auz.ro"></a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.auz.ro/copiii-nascuti-hipoacuzie/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Copiii cu hipoacuzie suferă de mai multă agresiune</title>
		<link>https://www.auz.ro/copiii-hipoacuzie-agresiune/</link>
					<comments>https://www.auz.ro/copiii-hipoacuzie-agresiune/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Editor]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 18 Dec 2018 06:27:09 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Afectiuni]]></category>
		<category><![CDATA[Hipoacuzie]]></category>
		<category><![CDATA[bullying]]></category>
		<category><![CDATA[copii]]></category>
		<category><![CDATA[hipoacuzie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.auz.ro/?p=318</guid>

					<description><![CDATA[<p>Copiii cu dizabilități, cum ar fi pierderea auzului, suportă rate mai mari de agresiune, constată...</p>
<p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://www.auz.ro/copiii-hipoacuzie-agresiune/">Copiii cu hipoacuzie suferă de mai multă agresiune</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://www.auz.ro"></a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Copiii cu dizabilități, cum ar fi pierderea auzului, suportă rate mai mari de agresiune, constată un studiu american. 38,7% dintre copiii cu pierderea auzului și 50% din adolescenții cu tulburări de auz suferă de agresiune.</p>
<p><strong>De două ori mai mult decât populația generală</strong></p>
<p>Studiul a comparat copiii în vârstă de 7-11 ani și adolescenții cu vârsta între 12 și 18 ani cu pierdere de auz cu copii și adolescenți fără pierderi de auz. 50% dintre adolescenții cu pierdere de auz au suferit un incident de bullying, în timp ce 28% dintre adolescenții fără pierderi de auz au prezentat agresiuni. 38,7% dintre copiii cu pierderi de auz au prezentat agresiuni, comparativ cu 33% dintre copiii fără pierderi de auz. Copiii cu pierderi de auz au avut rate mai mici de a fi agresați decât adolescenții cu pierdere a auzului.</p>
<p><strong>Tipuri de agresiune</strong></p>
<p>Copiii cu pierderi de auz au un risc mai mare de a fi expusi la agresiune datorită faptului că sunt &#8222;diferiți&#8221; față de populația generală, afirmă studiul. Potrivit studiului, mai mult de 25% din adolescenții cu pierdere de auz s-au simțit părăsiți din activități sociale, în timp ce doar 5% dintre adolescenții fără pierderi de auz au simțit excluderea socială. Adolescenții cu pierdere de auz au suferit de asemenea un risc mai mare de coerciție (17,5% dintre adolescenți) comparativ cu adolescenții fără pierderea auzului (3,6%). Alte tipuri de agresiuni includ daune materiale și verbale.</p>
<p>&#8222;<em>Uneori le lipsesc cuvinte sau o piesă de cuvinte sau alte repere care au legătură cu umorul. Sau când se spune ceva foarte liniștit sau într-o locație zgomotoasă, elevul cu pierderea auzului ar putea să o rateze. Si asta le poate face sa se simta ca un supravietuitor, sau le poate face sa arate ca un suparat</em>&#8222;, a spus dr. Andrea Warner-Czyz, cercetator al studiului si profesor asistent la Scoala de Comportament si Brain Sciences de la Universitatea din Dallas SUA.</p>
<p>Studiul a examinat, de asemenea, ceea ce au considerat participanții drept motive de agresiune. Aproximativ 45% nu știu de ce, 20% au spus că au fost cauzate de pierderea auzului sau de implantul cohlear, iar 20% au spus că este din cauza modului în care au acționat sau cum au privit.</p>
<p><strong>Despre studiu</strong></p>
<p>Studiul a inclus copii și adolescenți care utilizează implanturi cohleare sau aparate auditive și sunt înscriși într-un program educațional. Participanții au completat Suplimentul pentru Crima Școală a Victimizării Criminalității Naționale din 2009 și rezultatele au fost comparate cu datele naționale de la copii și adolescenți din populația generală și prin urmare, copiii și adolescenții fără pierderi de auz.</p>
<p><strong>În România, deputații au adoptat legea anti-bullying</strong></p>
<p>Trebuie retinut insa ca Plenul Camerei Deputaţilor a adopta recent, un proiect de lege care interzice comportamentele care constau în violenţa psihologică -bullying &#8211; în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale.</p>
<p>„<em>În unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale sunt interzise comportamentele care constau în violenţa psihologică – bullying</em>”, potrivit proeictului normativ de modificare a legii educaţiei naţionale.</p>
<p>„<em>Violenţa psihologică &#8211; bullying este acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice, într -un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, în mod constant şi repetat, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială, care pot fi legate de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile persoane, acţiune sau serie de acţiuni, comportamente ce se desfăşoară în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale</em>”, potrivit actului normativ adoptat de deputaţi.</p>
<p>În cadrul programelor de formare continuă a personalului didactic se vor introduce sesiuni de informare/teme/ cursuri de perfecţionare asupra problemelor legate de violenţa psihologică &#8211; bullying, în vederea dobândirii de competenţe în identificarea acestora şi a capacităţii de aplicare a unor strategii educaţionale potrivite.</p>
<p>Surse: www.utdallas.edu și &#8222;<em>Efectul pierderii auzului asupra victimei colegilor la copiii de vârstă școlară</em>&#8221; în Sage Pub Journals în 2018.</p>
<p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://www.auz.ro/copiii-hipoacuzie-agresiune/">Copiii cu hipoacuzie suferă de mai multă agresiune</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://www.auz.ro"></a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.auz.ro/copiii-hipoacuzie-agresiune/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Meditația poate ajuta persoanele cu tinitus</title>
		<link>https://www.auz.ro/meditatia-poate-ajuta-persoanele-cu-tinitus/</link>
					<comments>https://www.auz.ro/meditatia-poate-ajuta-persoanele-cu-tinitus/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Editor]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 25 Nov 2018 10:05:57 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Acufene]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.auz.ro/?p=311</guid>

					<description><![CDATA[<p>O abordare bazată pe mindfulness  asupra tinitusului poate reduce impactul tinitusului, constată un studiu. Un studiu...</p>
<p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://www.auz.ro/meditatia-poate-ajuta-persoanele-cu-tinitus/">Meditația poate ajuta persoanele cu tinitus</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://www.auz.ro"></a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>O abordare bazată pe <a href="https://psihologandreeaneagu.com/2015/09/07/ce-inseamna-mindfulness/" target="_blank" rel="noopener"><em>mindfulness</em> </a> asupra tinitusului poate reduce impactul tinitusului, constată un studiu.</p>
<p>Un studiu britanic a constatat că atenția poate ajuta persoanele care suferă de tinitus. De asemenea, studiul a constatat că o abordare conștientă a tinitusului ajută mai mult decât terapia de relaxare.</p>
<p>În cadrul studiului, terapia cognitivă bazată pe atenție (MBCT) a fost asociată cu îmbunătățiri semnificative asupra tuturor măsurilor rezultate.</p>
<p>Dar cercetatorii au descoperit ca terapia cognitiva bazata pe constientizare (MBCT) poate ajuta pacientii cu tinitus mult mai eficient decat tratamentele bazate pe relaxare.</p>
<p><strong>Tipuri de terapie comparate</strong></p>
<p>&#8222;<em>Am comparat MBCT cu terapia de relaxare, un tratament tradițional pentru persoanele cu tinitus cronic, pentru a determina dacă MBCT a fost o opțiune mai bună</em>&#8222;, a spus unul dintre autorii, dr. Elisabeth M. Marks.</p>
<p>In total, 75 de pacienti au luat parte la studiul de la UCLHs National Royal Throat, Nose si Ear spital care primesc fie MBCT sau de terapie de relaxare. Studiul a constatat ca ambele tratamente au condus la o reducere a severitatii tinitusului, stres psihologic, anxietate si depresie pentru pacienti.</p>
<p>Alți 182 de adulți cu tinitus cronic și tulburător au terminat un grup MBCT de 8 săptămâni. Măsurile de suferință legate de tinitus, stres psihologic, acceptarea tinitusului și atenție au fost luate înainte și după grupul MBCT și, din nou, la urmărirea de 6 săptămâni.</p>
<p>Terapia de relaxare oferă de obicei pacienților informatii specifice pentru a reduce nivelurile de stres.  MBCT îi învață pe pacienți să aibă o atenție sporită la experiențe, în loc să încerce să le suprime.</p>
<p><strong>Despre studiu</strong></p>
<p>Cercetarea a fost condusa de dr. Laurence McKenna de la Universitatea College Hospital din Londra Spitalele NHS trust de baza si Dr. Liz Marks de la departamentul de psihologie de la Universitatea din Bath, ambele in Marea Britanie.</p>
<p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://www.auz.ro/meditatia-poate-ajuta-persoanele-cu-tinitus/">Meditația poate ajuta persoanele cu tinitus</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://www.auz.ro"></a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.auz.ro/meditatia-poate-ajuta-persoanele-cu-tinitus/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Persoanele cu poliartrită reumatoidă au un risc crescut de hipoacuzie</title>
		<link>https://www.auz.ro/poliartrita-reumatoida-hipoacuzie/</link>
					<comments>https://www.auz.ro/poliartrita-reumatoida-hipoacuzie/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Editor]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 23 Nov 2018 08:48:59 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Hipoacuzie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.auz.ro/?p=289</guid>

					<description><![CDATA[<p>Un studiu din Taiwan a constatat că riscul de a avea pierderi de auz este...</p>
<p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://www.auz.ro/poliartrita-reumatoida-hipoacuzie/">Persoanele cu poliartrită reumatoidă au un risc crescut de hipoacuzie</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://www.auz.ro"></a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Un studiu din Taiwan a constatat că riscul de a avea pierderi de auz este aproape de două ori mai mare dacă suferiți de poliartrită reumatoidă comparativ cu cei care nu trăiesc cu această afecțiune.</p>
<p><span id="more-289"></span></p>
<p>Riscul de a avea pierderi de auz atunci când are o poliartrită reumatoidă a fost de 1,91 mai mare, potrivit studiului.</p>
<p>Contribuția factorilor de risc</p>
<p>Barbatii si persoanele in varsta sunt la risc mai mare, a constatat studiul. Comorbiditățile cardiovasculare au fost, de asemenea, asociate cu un risc crescut de pierdere a auzului la pacienții cu poliartrită reumatoidă.</p>
<p>Pe de altă parte, studiul a constatat că utilizarea medicamentelor împotriva artritei reumatoide a redus riscul de pierdere a auzului.</p>
<p>Despre studiu</p>
<p>Studiul a examinat 18267 de pacienți diagnosticați cu artrită reumatoidă în perioada 2000-2006 și le-a comparat cu un grup de control de 76.086 de persoane fără poliartrită reumatoidă. Studiul a folosit datele de revendicare în baza de date a Asociației Naționale de Asigurări de Sănătate din Taiwan</p>
<p>Studiul a fost publicat în BMJ Open în noiembrie 2017.</p>
<p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://www.auz.ro/poliartrita-reumatoida-hipoacuzie/">Persoanele cu poliartrită reumatoidă au un risc crescut de hipoacuzie</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://www.auz.ro"></a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.auz.ro/poliartrita-reumatoida-hipoacuzie/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
